În data de 20 decembrie 2008, de la ora 19:00, Ateneul Român din Bucureşti găzduieşte, ca în fiecare an, Gala „Crăciun pentru toţi”, al VIII-lea concert de binefacere iniţiat şi organizat, după criterii şi standarde europene, de către Fundaţia Solidaritatea Culturală pentru România ARS XXI, sub Înaltul Patronaj al Ministerul Culturii şi Cultelor, concert excepţional de ajutorare a celor care au o „Valoare”, dar nu au „valori”!
Miercuri, 24 decembrie 2008, de la ora 18:00, în studioul Mihail Jora al Radiodifuziunii Române, are loc concertul „Colinde, colinde…”, susţinut de Corul „Preludiu”, dirijat de maestrul Voicu Enăchescu. În program sunt incluse colinde româneşti şi cântece de Crăciun din repertoriul internaţional.
De la apariţia sa şi până în prezent, Corul „Preludiu” a mers pe un drum ascendent. Mereu primenit, trecând de la statutul de cor de amatori la cel de formaţie profesionistă (1991), îşi aduce contribuţia la transmiterea actului artistic în rândurile publicului meloman din România şi din străinătate, remarcându-se prin măiestria sa interpretativă, prin prospeţimea şi, în acelaşi timp, prin maturitatea sa. Secretul rezidă, desigur, în talentul şi muzicalitatea nativă a coriştilor, dublate de aprofundate studii muzicale, dar, fără îndoială, trebuie căutat şi în muzicalitatea, rafinamentul şi deosebitul simţ artistic al dirijorului.
Cunoscutul istoric Neagu Djuvara povesteşte istoria lui Vlad Ţepeş în cartea audio „De la Vlad Ţepeş la Dracula Vampirul„, apărută la Humanitas Multimedia, cu acelaşi farmec cu care ne-a obişnuit. Chiar de n-ar fi adevărate decât o zecime dintre faptele ştiute despre domnitorul român şi tot ar fi fost de-ajuns să frapeze imaginaţia contemporanilor – mai cu seamă a celor care au avut de suferit de pe urma lui. Într-atâta încât numele lui Dracula a devenit, cu vremea, un adevărat simbol al cruzimii gratuite, diabolice, iar astăzi, oricât ne-am strădui, nu mai putem desfăşura şuviţa încâlcită a vieţii şi faptelor adevărate ale lui Vlad Vodă zis Ţepeş, zis Dracula.
Iată un fragment reprezentativ pentru calităţile de povestitor ale lui Neagu Djuvara:
Romanul „Degete mici” de Filip Florian continuă să stârnească interesul presei străine. „Kleine Finger”, varianta în limba germană a romanului, a fost publicată recent în Germania, în traducerea lui Georg Aescht. Pe data de 8 decembrie 2008, a apărut o cronică elogioasă în prestigiosul cotidian bavarez Sueddeutsche Zeitung.
Printre altele, în cronică se spune: „O carte cu intrigă poliţistă, din lumea arheologiei, un roman politic şi un debut uimitor: românul Florian Filip vrea să elibereze literatura de îndatorirea de oferi mărturii”. Şi se adaugă: „Idealul său nu este descoperirea adevărului ascuns în spatele unor adevăruri incomplete care circulă. Idealul lui este eliberarea literaturii de îndatorirea istorică de a aduce mărturii. El nu vrea să relateze lucruri care servesc aflării adevărului, ci numai ceea ce el consideră că merită să fie povestit”.
Într-o bună zi, primarului i-a venit o idee strălucită, care, aşa cum se va vedea, peste mai multe secole, va da roade. El a propus Consiliului Local adoptarea unei hotărâri, prin care să se interzică locuitorilor, indiferent de condiţie socială, religie sau culoare, să mai umble goi pe stradă.
S-a lăsat pe spate, cu spătarul elastic al fotoliului, şi a fixat cu privirea un punct pe tavan, gândind cinci minute, zâmbind unei idei interioare, apoi a chemat secretara şi i-a dictat textul ce urma să fie dat la ziare, text prin care fixa o şedinţă ordinară de Consiliu.
Cvorumul fiind întrunit, a expus în cuvinte simple, de mult bun simţ, cam ce i-a trecut prin cap, rugând insistent să se consemneze în procesul verbal.
Nina Cassian, căreia i-a apărut o primă culegere de versuri în limba suedeză în această toamnă – „Femeia miracol”, în traducerea lui Dan Shafran -, a trezit reacţii entuziaste din partea presei literare din Suedia.
Nina Cassian a vizitat pentru prima oară Suedia în luna februarie a acestui an, când a participat la Salonul de poezie al Institului Cultural Român de la Stockholm. În această vară, Radiodifuziunea suedeză le-a dedicat Ninei Cassian şi Anei Blandiana, “cele două mari doamne ale poeziei româneşti”, o emisiune specială.