15 iunie 2011
Seara de duminică, 12 iunie 2011, a fost un regal Eugene Ionesco la Festivalului Comediei Româneşti – festCO 2011. Am urmărit, legate în aceeaşi viziune regizorală a lui Victor Ioan Frunză şi scenografică a Adrianei Grand, două capodopere ale marelui dramaturg: „Cântăreaţa cheală & Lecţia”, o halucinaţie despre Absurdul Omului, sau Omul Absurdului, cum preferaţi. Textul utilizat a fost traducerea impecabilă a lui Vlad Russo şi Vlad Zografi, iar rolurile au fost distribuite astfel: Virginia Mirea (Doamna Smith), Florin Dobrovici (Domnul Smith), Mirela Zeţa (Doamna Martin), George Costin (Domnul Martin), Dragoş Huluba (Căpitanul de pompieri), Bogdan Cotleţ (Mary, menajeră) – pentru prima parte a spectacolului, şi Andreea Samson (Tânăra elevă), George Costin (Profesorul), Bogdan Cotleţ (Menajera) pentru cea de-a doua.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Iulia Muşat in Impresii despre piese, Teatru, Umor, Ştiri
14 iunie 2011
Zilele astea am răspuns cu mare plăcere invitaţiei organizatorilor Festivalului Comediei Româneşti – festCO 2011, ediţia a IX-a, aflat în desfăşurare între 10 şi 17 iunie 2011. Evenimentul este organizat de Teatrul de Comedie şi Primăria Municipiului Bucureşti, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Cele mai calde felicitări unui grup de oameni inimoşi, extrem de receptivi şi amabili, atenţi la detalii şi aflaţi într-un permanent contact cu publicul spectator.
În Sala Studio s-a jucat sâmbătă, 11 iunie 2011, un proiect al Muzeului Naţional la Literaturii Române în colaborare cu Asociaţia Maşina de vise, piesa „Neguţătorul de ochelari”, în regia lui Dan Tudor. Numele autorului poate constitui o surpriză pentru multă lume – eu n-am mai auzit să fi fost pus în scenă până acum: Tudor Arghezi. Într-o foarte reuşită interpretare, s-au aflat extrem de aproape de public (la propriu) actorii Ovidiu Cuncea (neguţătorul), Mihaela Teleoacă (în rolul clientei) şi Simona Popescu (doamna Ferdy). Scenografia îi aparţine lui Doru Zanfir, iar muzica lui Vlad Creţu. Spectacolul face parte din Proiectul „Teatru la Muzeu”.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Iulia Muşat in Impresii despre piese, Teatru, Ştiri
14 aprilie 2008
Paul Cimpoieru, care pentru acest spectacol este actor, regizor şi scenarist, nu ezită să se declare romantic. Este un tânăr care iubeşte şi nu vede nici un impediment să împărtăşească asta oricui s-ar afla lângă el. Iar iubirea începe de la aspecte casnice, triviale şi ajunge să se sublimeze în artă.
Ana Pepine, puţin frumoasă ca femeie, mult-prea-frumoasă ca expresivitate, conduce firul evoluţiei iubirii. Iar evoluţie înseamnă suişuri şi coborâşuri, înseamnă reveniri, înseamnă explorări, entuziasm, forţă, culoare, eter, materie şi gest.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Delia Stanescu in Dragoste, Impresii despre piese, Teatru
10 aprilie 2008
„Privighetoarea şi trandafirul” este o poveste de iubire foarte dură, percepută visceral. Muzica, goliciunea decorului, goliciunea povestitorului, toate acestea concentrează atenţia pe text. Frumuseţea lui se ascunde sub poleială de fabulă, iar tragedia este că fiecare om l-a simţit măcar o dată răstălmacit în suflet.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Delia Stanescu in Dragoste, Impresii despre piese, Teatru
3 aprilie 2008
Eric-Emmanuel Schmitt are câteva locuri comune în scrierile sale şi totuşi, surpriză!, de fiecare dată te convinge că ai citit o altă poveste. „Domnul Ibrahim şi florile din Coran” sau Dumnezeu cel cu 1000 de nume, „Oscar şi Tanti Roz” sau revelaţia vieţii din pragul unei boli incurabile, „Milarepa” sau certitudinea iluziei, şi acum teatru: „Vizitatorul”. Piesa împărtăşeşte câteva din temele nuvelelor şi aceeaşi lejeritate a discursului, aceeaşi libertate a alegerii finalului.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Delia Stanescu in Impresii despre piese, Teatru
2 aprilie 2008
În eternul rol de femeie voluntară, ca mamă sau ca soţie, precum Marga (în „Noiembrie”) sau regina (în „Regina Mamă”), Olga Tudorache susţine şi în „Peşte cu mazăre”, la Teatrul Metropolis, că duritatea comportamentului unei femei poate avea o raţiune, după cum poate fi dublată de o specială sensibilitate, poate fi o armă de apărare sau armă de auto-apărare.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Delia Stanescu in Impresii despre piese, Teatru
3 voturi