Din 11.11.11, producătorii filmelor „300” şi „Shutter Island” aduc la viaţă legendele Olimpului într-o producţie grandioasă – „Nemuritorii 3D: Războiul Zeilor” („Immortals”), un film care poate fi urmărit, în premieră, în cinematografele: Hollywood Multiplex (Bucureşti şi Oradea), CinemaPRO, Movieplex, The Light Cinema, Grand Cinema Digiplex – Băneasa, Glendale Studio (Bucureşti), Cinema City (Cotroceni, Sun Plaza, Cluj, Arad, Galeria Arad, Bacău, Brăila, Baia Mare, Timişoara, Iaşi, Piteşti), Cityplex (Constanţa, Braşov, Bucureşti), Odeon Cineplex Cluj, Cinema Cortina (Oradea), Cinema Phoenix (Paşcani), Centrul Cultural Eugen Ionescu (Slatina), Grand Mall Cinema (Satu Mare), Patria (Craiova), Cinema Florin Piersic (Cluj), Cinema Premiera (Ploieşti).
Regizat de Bernard Tavernier, un nume respectat în cinematografia internaţională de aproape 40 de ani, „Prinţesa de Montpensier” („La Princesse de Montpensier”) a făcut parte din selecţia oficială a filmelor din competiţia de la Cannes 2011 şi va fi lansat vineri, 15 aprilie 2011, în România, odată cu lansarea în SUA. Lungmetrajul îi are in distribuţie pe Mélanie Thierry (Premiul César pentru cea mai promiţătoare speranţă feminină), Lambert Wilson (peste 60 de filme, printre care seria „Matrix” şi „Oameni şi zei” – Marele Premiu, Cannes 2010), Gaspard Ulliel („Hannibal Lecter”, „Paris je t’aime”), Grégoire Leprince-Ringuet şi Raphaël Personnaz. În prima săptămână în cinematografe (15 – 21 aprilie), „Prinţesa de Montpensier” va rula în Bucureşti, în cinematografele Hollywood Multiplex, Cinema City Cotroceni, Cinema City Sun Plaza şi Studio (la acesta din urmă, de luni, 18 aprilie), pentru ca în perioada următoare să ajungă în toată ţara.
„Monday burn Millay, Wednesday Whitman, Friday Faulkner, burn ‘em to ashes, then burn the ashes. That’s our official slogan.”
„Fahrenheit 451”, Ray Bradbury
Noi nu trebuie să uităm, iar Istoria nu trebuie să ierte „binefacerile”, unele importate de-a gata, dar şi altele – mult prea multe – avortate de creierele autohtone, puse în practică cu forţa imediat după 23 august 1944: crime odioase, răzbunări, teroare, colectivizare cu arma la tâmplă, totalitarism, cenzură, privaţiuni, egalitarism teoretic, transformarea culturii în instrument de propagandă, nepotism şi clientelism politice şi de clan, cultul personalităţii şi control social absolut. Ca să amintesc aici doar o infimă parte din binele instalat odată cu maligna Ciumă roşie.
De vineri, 15 octombrie 2010, poate fi vizionat în cinematografele din România filmul „Contesa însângerată” („The Countess”), scenariul şi regia Julie Delpy, tot ea deţinând şi rolul titular, alături de Daniel Bruhl, William Hurt, Tom Wisdom şi Anamaria Marinca.
Poetul Ovidiu, un mare amator al artei amorului, la 18 ani era un dandi care se plimba prin Orient, vizita Sicilia, Athena şi Alexandria, admirând frumoasele vestale, dar şi femeile de pe stradă. După ce a călătorit pe Nil şi a rămas uimit de piramidele faraonilor, s-a întors în ţară cu o enormă bogăţie sufletească.
Roma pe timpul lui devenise splendidă, pe Palatin se ridicase faimoasa domus augusta şi templul de marmură al lui Apolo, urmat de statuile Danaidelor. Se clădise măreţul Panteon, termele lui Agrippa, Porticul Octaviei şi frumosul teatru al lui Marcellus. El frecventa adesea bazinul de apă al luptătorilor, teatrele, circurile, dar şi localurile de noapte, reuniunile moderne, citind adesea din poezia lui erotică.
Am adus la cunoştinţă anterior despre organizarea Concursului Naţional de Epigramă „Mircea Trifu” – ediţiile 2010 şi 2011, despre rezultatele celui dintâi şi tematica celui viitor şi despre apariţia deja a cărţii incluzând epigramiştii premiaţi, şi am adăugat pe Citatepedia.ro textele remarcabile primite pentru jurizare de la 69 de epigramişti de limbă română din ţară şi de peste hotare, inclusiv cele nepremiate de juriul format din Prof. Univ. dr. Ştefan Cazimir, George Zarafu şi Prof. Univ. dr. Elis Râpeanu.
Am fost în măsură să informăm şi despre apariţia, prin grija doamnei Prof. univ. dr. Elis Râpeanu, a culegerii „Unde nu e cap, e vai de picioare”, Mircea Trifu – Restituţio, conţinând cele mai sus amintite, unele epigrame, precum şi articole scrise de chiar Mircea Trifu, cât şi o prefaţă scrisă de criticul – dar şi epigramistul – Şerban Cioculescu.
Încarc...
12 voturi