Din 9 decembrie 2011, filmul „De Anul Nou” („New Year’s Eve”) are premiera în cinematografele: Hollywood Multiplex (Bucureşti şi Oradea), CinemaPRO, Movieplex, The Light Cinema, Grand Cinema Digiplex – Băneasa, Glendale Studio (Bucureşti), Cinema City (Cotroceni, Sun Plaza, Cluj, Arad, Galeria Arad, Bacău, Brăila, Baia Mare, Timişoara, Iaşi, Piteşti), Cityplex (Constanţa, Tulcea, Braşov, Bucureşti), Odeon Cineplex Cluj, Cinema Cortina (Oradea), Centrul Cultural Eugen Ionescu (Slatina), Grand Mall Cinema (Satu Mare), Patria (Bucureşti şi Craiova), Cinema Florin Piersic (Cluj) şi Cinema Premiera (Ploieşti).
AXN, canalul de televiziune ce aparţine concernului Sony Pictures Television, difuzează începând din 8 iunie 2011, în premieră şi în exclusivitate pentru România, la doar două luni de la premiera în SUA, noul serial american „Finaluri fericite” („Happy Endings”), ce poate fi vizionat în fiecare miercuri, de la ora 21:00.
HBO România difuzează duminică, 27 februarie 2011, maratonul „În derivă” dedicat cuplului Ruxandra şi Tudor. Acesta este alcătuit din episoadele care urmăresc cazul celor doi soţi, pacienţii doctorului Poenaru.
Humanitas Multimedia publică un nou audiobook, intitulat „Privighetoarea şi trandafirul”, cu poveşti de Oscar Wilde, în traducerea lui Marius Chivu. Pe lângă povestea care dă titlul, mai sunt incluse „Prinţul fericit” şi „Uriaşul egoist”. Lectura îi aparţine lui Marius Manole, care a jucat şi în spectacolul „Privighetoarea şi trandafirul„.
Există în istoria noastră literară poveşti de dragoste incredibile, ce au rămas să fie repovestite şi pentru generaţiile actuale. O astfel de poveste este şi iubirea dintre Şt.O. Iosif, Natalia Negru şi Dimitrie Anghel.
Şt.O. Iosif se întâlneşte cu Natalia Negru prin 1885 pe coridoarele Faculţăţii de litere din Bucureşti şi se îndrăgosteşte de ea nebuneşte. Pentru ea frecventează cursurile Facultăţii de litere şi se prezintă cu Natalia Negru cu teza „Influenţe strâine asupra literaturii române – foloasele si relele lor” la examenul de licenţă. Lucrarea este notată cu „bilă neagră”, un semn divin al dramei ce avea să vină în viaţa lor.
În ajunul fiecărui An Nou fac bilanţuri. Nu din acelea scrise, cu ce mi-am propus la începutul anului şi ce-am realizat până la sfârşitul lui. Oricâte avantaje materiale şi psihologice mi-ar aduce şi de oricâte frustrări m-ar scuti, nu-mi plac planificările. Nici în linii mari, nici în linii mici. Doresc să trăiesc confortabil şi în siguranţă şi fac tot ce-mi stă în putinţă să dobândesc aceste sentimente, dar nu construind în afara mea un cadru de viaţă care să mi le asigure, ci înlăuntrul meu, acolo unde simt că lucrurile depind numai de mine.
Cred cu tărie că Dumnezeu a sădit în inima fiecărui om sâmburele unei puteri egale cu a Sa, pe care însă nu-l poate ajuta să rodească fără voia noastră. E locul unde nimeni nu poate alege să facă lumină sau întuneric în afară de noi, locul unde avem puterea să transformăm fulgerul săgeţilor în ninsori de Crăciun şi otrava vorbelor în nectar. În acest loc, înseşi sentimentele şi gândurile sunt oaspeţi la masa noastră, şi ne sunt prieteni sau duşmani, după cum îi invităm…