Nina Cassian, căreia i-a apărut o primă culegere de versuri în limba suedeză în această toamnă – „Femeia miracol”, în traducerea lui Dan Shafran -, a trezit reacţii entuziaste din partea presei literare din Suedia.
Nina Cassian a vizitat pentru prima oară Suedia în luna februarie a acestui an, când a participat la Salonul de poezie al Institului Cultural Român de la Stockholm. În această vară, Radiodifuziunea suedeză le-a dedicat Ninei Cassian şi Anei Blandiana, “cele două mari doamne ale poeziei româneşti”, o emisiune specială.
Cartea „Bazar bizar” de Radu Paraschivescu are şi o variantă audio, în lectura autorului, apărută la Humanitas Multimedia.
Radu Paraschivescu spune: „S-a născut romgleza şi a înviat Ceauşescu. Ups şi aoleu! O limbă trendy şi o apariţie misterioasă. De o parte reiterarea commitment-ului pentru challenge-uri, de cealaltă Ioropa şi condâţunili care ezigstă. Două proze în oglindă, despre metehne vechi şi noi.”
Mircea Baniciu va concerta pe 3 decembrie 2008 la Sala Palatului într-un spectacol eveniment, alături de câţiva dintre cei mai buni prieteni ai săi. Invitaţii săi vor fi: Ioji Kappal, Costin Petrescu, Mircea Vintilă, Marius Batu, Ioan Gyuri Pascu şi Ana Baniciu. În cadrul acestui spectacol, artistul îi va avea alături pe cei de la trupa Pacifica, în componenţa: Teo Boar, Cristi Iorga, Marian Mihailescu şi Vlady Cnejevici.
Există oameni, iar Florentina Ţilea este unul dintre ei, care nu doar sunt plini de trăiri, dar le transmit cu bucurie altora. Este ceva ce se simte, nu se explică. Recent, ne-a acordat un interviu – am fi putut întreba orice şi ne-ar fi răspuns cu aceeaşi energie, doar cuvintele ar fi diferit. Şi câte nu ar avea de povestit această actriţă care nu este pasionantă doar de teatru, ci de viaţă.
Eugen Ionescu este, îndeobşte, recunoscut drept părintele teatrului absurd, pe care l-a scris însă în limba franceză – dintr-o repudiere vehementă şi definitivă a românismului (aşa s-a spus, dar am mai putea discuta asta…). Cele mai reuşite scrieri în limba română sunt eseurile reunite în volumul intitulat „Nu”, pentru care un juriu i-a acordat un premiu pentru „scriitori tineri needitaţi”. Lucrarea va stârni un uriaş scandal în epocă şi va fi respinsă la publicare, apărând totuşi în 1934 la Vremea. Ediţia va avea pe contrapagina de titlu următoarea notă: „Operă selecţionată şi publicată de Comitetul pentru premierea scriitorilor tineri needitaţi, cu împotrivirea a doi din cei şapte membri ai comitetului.” Cei doi erau Tudor Vianu (care şi-a şi dat demisia în semn de protest pentru această premiere) şi Şerban Cioculescu. Ceilalţi erau: Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Petru Comarnescu, Ion I. Cantacuzino, Romulus Dianu – pe toţi, scriitorul îi “atinsese” în manuscrisul pe care li-l trimisese spre citire şi premiere.
După o metodă care îi va deveni proprie, cartea produce uimire, derută şi comic irezistibil. Autorul atacă figurile uriaşe ale literaturii române din acea vreme (am selectat aici fragmente despre Tudor Arghezi, Ion Barbu şi Camil Petrescu), susţinând injurios că ei nu ar fi creat o operă valabilă, deconspirând, în final, miza polemică şi ludică, totul într-un discurs imbatabil din punct de vedere logic şi extrem de valoros la nivelul argumentării.