Un adevărat fenomen, filmul „Twilight” („Amurg”) a pus America pe jar şi a condus degajat box-office-ul, înregistrând în weekendul trecut încasări de peste 70,5 milioane de dolari. Cu peste 30 de milioane de dolari încasaţi doar în ziua premierei, filmul s-a clasat pe locul trei în clasamentul celor mai bine vândute bilete de cinema online din istorie, imediat după „Star Wars: Episode III – Revenge of the Sith” („Războiul Stelelor: Episodul III – Razbunarea Sith”) şi „The Dark Knight” („Cavalerul Negru”).
Joi, 27 noiembrie 2008, de la ora 19:00, la Fundacion Ambito Cultural, El Corte Ingles, c/ Serrano 52, Madrid, Institutul Cultural Român Madrid organizează prezentarea cărţii „Proyectos de pasado” („Proiecte de trecut”) de Ana Blandiana, tradusă în Spania la Editura Periferica. Iau cuvântul Ana Blandiana, Ramon Pernas (director Ambito Cultural, El Corte Ingles), Joaquin Aguirre (scriitor şi editor), Pilar Vega Rodriguez (profesoară de Literatura Spaniola la Univ. Complutense), Francisca Noguerol (profesoară de Literatura Hispano-Americana a Univ. din Salamanca), Julian Rodriguez (scriitor şi director al Editurii Periferica), E.S. Maria Ligor (Ambasador al României în Regatul Spaniei) şi Horia Barna (director ICR Madrid). Cu ocazia vizitei sale în Spania, Ana Blandiana a fost invitată să susţină o conferinţă despre viaţa şi opera sa pe 26 noiembrie, la Universitatea Complutense din Madrid.
Eric şi Hana se strecurau cu greu prin mulţime. Cum amestecul mirosurilor, la o expoziţie de flori, dă un iz general de înmormântare, cântecele miilor de oameni-melodie, ce curgeau de-a lungul şi de-a latul străzii, luate împreună, dădeau naştere unui zgomot infernal. Ca tacâmul să fie complet, în lumea roboţilor utilitari avea loc şi o campanie electorală pentru alegerea unei noi conduceri a oraşului.
Când, în sfârşit, ajunseră în parc şi se aşezară pe o bancă, se priviră stânjeniţi. Nu pierduseră niciodată atâtea secunde preţioase, cum făceau acum, când erau împreună.
Încă o mie de citate s-au strâns în numai două săptămâni. Această creştere de viteză se datorează grupului de masteranzi de la Masteratul pentru Traducerea Textului Literar Contemporan, condus de Prof. dr. Lidia Vianu, din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti, care sprijină voluntar Citatepedia. Abia s-au pus pe treabă şi sperăm ca, alături şi de participarea celorlalţi, în perioada imediat următoare evoluţia să fie evident mai rapidă.
Invitaţia pentru astfel de colaborări rămâne permanent deschisă (deja sunt şi alte discuţii în acest sens). Puteţi trrimite chiar şi numai o idee prin formularul de contact.
Humanitas Multimedia a realizat o variantă audio pentru „Jurnalul unei fete greu de mulţumit„, în lectura Irinei Petrescu. Audiobook-ul cuprinde o selecţie din perioada cuprinsă între iunie 1946, când autoarea împlineşte 30 de ani, până în ianuarie 1947.
Jeni Acterian (1916–1958) este de fapt Eugenia Maria Acterian, sora lui Haig şi a lui Arsavir Acterian. Absolventă a Facultăţii de Litere şi Filozofie, este remarcată de profesorul Alphonse Dupront, directorul Institutului Francez, care îi promite o bursă în vederea unui doctorat la Sorbona, dar nu-şi va putea îndeplini promisiunea din cauza declanşării războiului. Nevoită să-şi câştige existenţa, este ajutată de Mircea Vulcănescu, în calitatea sa de subsecretar de stat la Finanţe, să se angajeze pe un post de referent la Casa Autonomă de Finanţare şi Amortizare. Se înscrie după o vreme la Conservatorul de Artă Dramatică, secţia Regie. Totodată, face asistenţă de regie pe lângă Marieta Sadova, soţia lui Haig Acterian, şi Liviu Ciulei la teatrele Odeon, Municipal şi Tineretului, sub numele de scenă Jeny Arnota. Traduce piese din franceză şi engleză. După ce îşi ia diploma de regizor, părăseşte postul de la C.A.F.A. şi se angajează la Teatrul Municipal, iar ulterior la Teatrul Tineretului; regizează unele piese şi în teatre de provincie. Eşuează în căsnicie, se îmbolnăveşte de maladia Hodgkin, pe atunci incurabilă, şi moare în vârstă de numai 42 de ani. I-a cunoscut personal pe Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Petre Ţuţea, Petru Comarnescu, Marieta Sadova, Constantin Noica, Alexandru Dragomir, Mihai Rădulescu, Cella Delavrancea, Mihail Sebastian etc. Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu şi alţi profesori celebri în epocă au fost audiaţi de ea la facultate. A fost bună prietenă cu Marieta Rareş, Clody Berthola, Lucia Vasiliu, Nuni Dona, Rori Nasta şi Alice Botez.
