Celebrul roman „Lolita” deschide seria de autor „Vladimir Nabokov” la Editura Polirom. Romanul a beneficiat de două ecranizari îndelung discutate: cea a lui Stanley Kubrick din 1962, cu James Mason, Sue Lyon şi Shelley Winters în rolurile principale şi, respectiv, cea a lui Adrian Lyne din 1998, avându-i ca protagonişti pe Jeremy Irons, Dominique Swain şi Melanie Griffith. Din cauza subiectului său extrem de şocant – pasiunea morbidă a unui bărbat matur pentru o fetiţă de doisprezece ani –, romanul „Lolita” a fost respins de editori, fiind publicat în Statele Unite abia după aparitia sa în Franţa. Construită pe schema mitologică a povestirilor cu fauni şi nimfe, „Lolita” este însă, înainte de toate, un poem de dragoste închinat limbii engleze şi posibilităţilor sale expresive.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Dragoste, Ştiri
Comenteaza! »

„Fahrenheit 451” a lui Ray Bradbury (n. 22 august 1920) mi s-a părut un protest la acel soi de „political correctness” care obligă la menajarea psihicul omului-cititor sau omului-privitor de filme, născută din dorinţa de a nu deranja. Efortul de a face oamenii „fericiţi” şi mulţumiţi degenerează treptat şi spectaculos într-o continuă goană după esenţializare grotescă a informaţiei, după rezumare excesivă ce duce la o economie de timp care naşte apoi plictiseală şi blazare, după finaluri fericite prin transformarea sfârşitului unei cărţi de dragul vânzărilor sau cursul unui film pentru succesul de box office. Un protest împotriva hedonismului, pe care l-am găsit amar, dar în care am zărit şi o umbră de speranţă şi de încredere că dincolo de gustul distorsionat al publicului care vrea totul frumos şi repede, valorile reale vor supravieţui… în cele mai puţin convenţionale şi previzibile feluri.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Iulia Muşat in Cărţi, Fragmente literare
Comenteaza! »

La Editura LEDA a apărut thrillerul „Cartea Numelor” de Jill Gregory şi Karen Tintori, bestseller internaţional. Traducerea a fost realizată de Adina şi Gabriel Raţiu. Volumul are 400 de pagini şi este cartonat, cu supracopertă.

În momentul în care o tragedie din copilărie se întoarce şi îl bântuie pe profesorul David Shepherd, acesta se află în posesia unor informaţii vitale pentru echilibrul lumii. David Shepherd descoperă Cartea Numelor ― un text antic ale cărui origini datează din timpuri biblice şi despre care se credea că a dispărut pentru totdeauna. Conform scrierilor din Cabală, cartea ascunde numele celor treizeci şi şase de suflete neîntinate din fiecare generaţie ― Cei Tainici ― a căror virtute ajută lumea să supravieţuiască. Legenda spune că, în clipa în care cei treizeci şi şase de Tainici ar pieri, lumea s-ar sfârşi… Iar cineva le doreşte moartea.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Ştiri
Comenteaza! »

De curând, a apărut în librării o istorie monumentală a Europei de după cel de-al doilea război mondial: „Epoca postbelică. O istorie a Europei de după 1945” de Tony Judt, în traducerea Georgianei Perlea, cu o postfaţă de Mircea Mihăieş.

Volumul anterior publicat de Tony Judt la Polirom, „România: la fundul grămezii” (2002, volum editat de Mircea Mihăieş), are la bază un articol publicat de autor în The New York Review of Books, care a declanşat „scandalul Tony Judt în România”.

Operă complexă şi consistentă, „Epoca postbelică” ne arată cine suntem şi cum am ajuns aici. Este o poveste depănată în umbra permanentă a războiului. Tony Judt vorbeşte despre vindecarea Europei după distrugerile celei de-a doua conflagraţii mondiale, despre căderea comunismului şi crearea Uniunii Europene, despre prăbuşirea imperiilor şi relaţiile complicate şi mereu schimbătoare ale Europei cu cele două mari puteri – URSS şi SUA. Volumul constituie o analiză a istoriei politice, sociale şi culturale a continentului de după al doilea război mondial, ce urmăreşte atât evoluţia de ansamblu, cât şi experienţele distincte care au marcat transformările petrecute în Europa Occidentală şi cea de Est.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Ştiri
Comenteaza! »

Fără nicio legătură cu situaţia de teroare prin care trec la un moment dat copiii de azi, îmi aduc aminte ce îmi povestea străbunicu’ despre tezele de la şcoala de odinioară: acum vreo 20 de ani, nu ştia nimeni, decât profesoara şi elevii. Tezele erau comentate doar în clasă, iar părinţii aflau numai dacă notele erau prea mici, sau prea mari. În rest, nu ştia nimeni că s-a dat vreo teză. Fiindcă datoria de a învăţa era (greşit pe atunci, nu ca acum!) de la sine înţeleasă, din moment ce ai mers la şcoală. La fel era şi cu examenele şcolare. Poate vreun leneş, cu notă mică, mai lua câte o chelfăneală de care auzeau cel mult vecinii.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Eugen Dănescu in Povestiri, Umor
2 comentarii »

Pe numele său adevărat Jan Amos Komenský (28 martie 1592 – 15 noiembrie 1670), marele pedagog ceh este astăzi considerat părintele didacticii moderne. Fiecare etapă a umanităţii şi fiecare societate, indiferent de modul de organizare, a manifestat interes în educaţia tineretului, încercând să găsească metodele cele mai eficiente pentru a forma oameni care să corespundă unui anumit Ideal de atins. Ambiţiosul proiect al lui Comenius depăşeşte însă graniţele spaţiului şi ale timpului, în aşa fel încât moştenirea pe care ne-o lasă peste vremi poartă titlul „Didactica Magna – Arta universală de a învăţa pe toţi toate”. Dincolo de puternicele contaminări religioase, observaţiile sunt de bun-simţ, iar valoarea lor rezidă tocmai în această calitate, precum şi în optimismul şi luminozitatea discursului.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Iulia Muşat in Articole
2 comentarii »