Search Results

 9 mai 2014

Cât de estică este Europa de Est?

În data de 13 mai 2014, cu începere de la ora 19:30, Institutul Cultural Român din Berlin găzduieşte la sediul său, în cadrul seriei de manifestări realizate în parteneriat cu Societatea româno-germană (Deutsch-Rumänische Gesellschaft), o dezbatere care aduce în atenţia publicului o temă foarte actuală, ce abordează problema identităţii europene. Invitatul acestui eveniment este dr. Manuela Boatcă, profesor de sociologie la Freie Universität din Berlin, care suţine dezbaterea ştiinţifică „Cât de estică este Europa de Est? Negocierea identităţilor culturale în competiţia europenizării”. Prelegerea este urmată de o discuţie cu publicul participant.

În contextul extinderii spre est a Uniunii Europene, precum şi a dezvoltării „noilor” antagonisme geopolitice (Vest versus Islam), după atentatele de la 11 septembrie 2001, Europa de Est şi Balcanii s-au bucurat pentru o vreme de o atenţie sporită. Prăbuşirea regimurilor comuniste şi competiţia pentru integrarea în structurile europene şi euroatlantice au avut drept urmare reluarea discursurilor identitare, care au marcat de secole relaţia acestei regiuni cu Europa vestică. Pentru a realiza o delimitare între imaginea negativă a „Estului”, ce reprezintă fie spaţiul Balcanic, fie pe cel asiatic, discursurile politice şi intelectuale au apelat adesea la construcţii identitare care poziţionează propria istorie, religie, contribuţie la civilizaţie şi/sau geografie în „Europa (de Vest)”. În cazul României, controversa referitoare la identitatea europeană se extinde până în prezent, din cauza aderării întârziate la Uniunea Europeană şi a suspendării recente a negocierilor pentru intrarea în spaţiul Schengen. Consecinţele dezideratului politic şi economic al „europenizării”, cele ale reducerii statutului de „european” la apartenenţa la structurile vest europene, precum şi consolidarea stereotipurilor existente sunt teme ce vor fi discutate în cadrul prelegerii, pe baza câtorva exemple actuale.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 20 martie 2014

Divergent

Câştigătoare a unui Premiu Oscar, actriţa Kate Winslet surprinde din nou, de data aceasta cu un rol negativ realizat impecabil în filmul de acţiune „Divergent”, din 21 martie, în cinematografele din toată ţara.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 29 septembrie 2010

Anca Mizumschi şi Bogdan O. Popescu la Stockholm şi Uppsala

Poeţii Anca Mizumschi şi Bogdan O. Popescu vor apărea sâmbătă, 2 octombrie 2010, pe scena Festivalului Internaţional de Poezie de la Uppsala, la invitaţia Institutului Cultural Român de la Stockholm. Publicul suedez va asculta o selecţie din versurile lor în limbile română şi suedeză, traducerea aparţinându-i reputatei traducătoare Inger Johansson. Festivalul, care se află la a 5-a ediţie, se concentrează în special asupra literaturii tinere. Alţi poeţi români care au participat în trecut la festival sunt Adela Greceanu, Dan Sociu şi Elena Vlădăreanu.

Pentru Anca Mizumschi, vizita în Suedia va cuprinde şi o oprire la ICR Stockholm, unde va deschide sezonul de toamnă al Salonului de poezie, împreună cu poeta suedeză Åsa Ericsdotter. Întâlnirea va avea loc pe 30 septembrie 2010, de la ora 18:00, şi va relua, din perspectivă feminină, tema dragostei şi a luptei dintre sexe, care a stat în centrul întâlnirii din luna mai, dintre Jörgen Gassilewski şi Daniel Bănulescu.

Salonul de poezie îşi propune să-i prezinte publicului suedez pe cei mai reprezentativi poeţi români contemporani, alături de poeţi suedezi cu care aceştia au afinităţi. Din 2007, când a fost înfiinţat, Salonul i-a avut ca invitaţi pe cei mai cunoscuţi poeţi ai celor două culturi, precum şi pe numeroşi actori suedezi.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 1 decembrie 2008

Oameni goi pe străzi

Victor MartinÎntr-o bună zi, primarului i-a venit o idee strălucită, care, aşa cum se va vedea, peste mai multe secole, va da roade. El a propus Consiliului Local adoptarea unei hotărâri, prin care să se interzică locuitorilor, indiferent de condiţie socială, religie sau culoare, să mai umble goi pe stradă.

S-a lăsat pe spate, cu spătarul elastic al fotoliului, şi a fixat cu privirea un punct pe tavan, gândind cinci minute, zâmbind unei idei interioare, apoi a chemat secretara şi i-a dictat textul ce urma să fie dat la ziare, text prin care fixa o şedinţă ordinară de Consiliu.

Cvorumul fiind întrunit, a expus în cuvinte simple, de mult bun simţ, cam ce i-a trecut prin cap, rugând insistent să se consemneze în procesul verbal.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 16 iunie 2008

Giovanni Boccaccio şi „coruperea” spiritului italian

BoccaccioFragmente din lucrarea „Istoria literaturii italiene” de Francesco de Sanctis, Editura pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1965:

„Dacă deschizi acum Decameronul şi citeşti doar prima nuvelă, ai impresia că ai căzut din nori şi te întrebi împreună cu Petrarca: ‚Cum am venit eu oare aici, sau când?’ Nu este o evoluţie, ci o catastrofă sau o revoluţie care, de la o zi la alta, îţi înfăţişează lumea schimbată. Aici, Evul Mediu nu este numai negat, dar luat în râs.”

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 3 iunie 2008

Dracula (Carnavalul durerii)

A cincea piesă pe care o prezentăm din integrala creaţiei dramaturgice a lui Valeriu Butulescu este „Dracula (Carnavalul durerii)”, o comedie amară într-un act.

Scenariul este unul caracteristic pentru autor: o temă grea, cu idei profunde, cu momente dureroase, dar împănată cu ironii şi parodieri, cu umor inteligent, care face totul digerabil şi mai pătrunzător. Este o perspectivă inedită asupra veşnicului conflict dintre bine şi rău, asupra relativizării taberelor şi perfidei inversări a sensurilor.

Piesa a fost publicată pentru prima dată în cartea cu acelaşi titlu, apărută în 2001 la Editura Polidava din Deva.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 3 voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa '+religie +si +cultura'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

iulie 2024
L Ma Mi J V S D
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii