21 decembrie 2009
Cincinat Pavelescu scria, atunci când i s-a cerut să răspundă la întrebarea “Cum se face o epigramă?”:
Epigrama e un fulger scurt, o scăpărare repede ţâşnită din cremene când o izbeşte amnarul. Aş compara-o, de asemenea, cu un mic lampion veneţian care, înconjurat de umbra nopţii, dă lumina-i capricioasă şi străluceşte ca o candelă ambulantă pe întunericul mişcător şi rece al lagunelor. Lampionul însă are nevoie pentru a lumina să fie înfăşurat de banda largă a întunericului. Epigrama, dimpotrivă. Scânteiază numai atunci când o învăluie un exces de lumină. Cu cât inteligenţa subtilă şi pătrunzătoare a cititorului sau a ascultătorilor este tăiată în feţe strălucitoare şi multiple, cu atât spiritul poetului e sorbit şi se răsfrânge în minţile luminoase, întocmai ca o imagine pe care o înfrumuseţează claritatea unei oglinzi de preţ.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Gheorghe Culicovschi in Critică literară, Epigrame, Umor
8 decembrie 2009
Poetul, prozatorul, şi traducătorul Mihu Dragomir – pe numele său adevărat înscris în certificatul de naştere, Mihail C. Dragomirescu se năştea, în 24 aprilie 1919, la Brăila într-o familie de învăţători. Fiind elev în clasa a III-a, «editează», cu banii de buzunar (2 lei), o «revistă» intitulată „Lumea copiilor”, scrisă şi desenată de mână. Tirajul a fost de doar două exemplare: unul pentru colecţia «redacţiei», al doilea, pentru sora sa, singura abonată.
În anul 1929 devine elev, timp de patru ani al Liceului Nicolae Bălcescu din Brăila, perioadă în care participă la concursuri literare, ia lecţii de muzică, compune jocuri de cuvinte încrucişate şi colaborează la revistele Rebus, Curentul jocurilor şi Revista jocurilor. Începând cu clasa a V-a este transferat ca intern la Liceul Gheorghe Şincai din Bucureşti, unde înfiinţează Asociaţia rebusistă Gheorghe Şincai, dar în toamna anului 1934 revine la Brăila la Liceul Comercial Petre Bancotescu.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Genovica Manta in Critică literară, Cărţi, Fragmente literare, Poezii
8 iulie 2009
Fragmente din volumul „Scriitori francezi”, apărut la Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1978 – articolul despre Jean de la Fontaine (8 iulie 1621 – 13 aprilie 1695) este semnat de Ion Brăescu:
„În 1668, creaţia sa poetică atinge culmi nebănuite, odată cu apariţia primelor şase cărţi de Fabule. Prieten cu Racine, Boileau şi Molière, devine unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai clasicismului, deşi Fabulele (a căror ultimă carte apare în 1694) se îndepărtează într-o anumită măsură de dogmele curentului. Ascuţişul lor satiric l-a iritat pe Ludovic XIV, care a amânat cu un an ratificarea alegerii lui La Fontaine ca membru al Academiei Franceze. […] Cultivând fabula, specie literară considerată minoră, La Fontaine a adus-o la asemenea perfecţiune încât n-a mai putut fi întrecută de niciunul dintre succesorii săi. Opera sa a influenţat şi poezia generaţiei paşoptiste româneşti, îndeosebi pe Grigore Alexandrescu.”
Continuare »
Încarc...
Publicat de Iulia Muşat in Critică literară
6 martie 2009
Fragmente din volumul „Scriitori francezi”, apărut la Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1978 – articolul despre Hercule-Savinien Cyrano de Bergerac (6 martie 1619 – 28 iulie 1655) este semnat de Irina Bădescu:
Eseist, poet satiric şi dramaturg. Fiu de mici nobili provinciali, intră în rândurile armatei; în 1641, rănit grav la asediul de la Arras, renunţă la cariera militară. Urmează cursurile maestrului subversiv al „gândirii libere”, Gassendi; în 1653, intră în serviciul ducelui de Arpajon unde, fiind un spirit independent şi bătăios, îşi face reputaţia de „duelgiu”. Doi ani mai târziu moare într-un accident. Cele două lucrări fundamentale ale lui sunt postume – apărute în 1657 şi 1662 – şi alcătuiesc opera intitulată L’Autre Monde – États et Empires de la Lune; États et Empires du Soleil (Lumea cealaltă – Statele şi imperiile Lunii; Statele şi imperiile Soarelui), o utopie de vulgarizare (în accepţia luministă a termenului) filosofico-ştiinţifică, inspirată din operele analoge ale englezilor Wilkins şi Godwin. Sub pana sa, polemică şi satirică, motivul călătoriei imaginare capătă o notă aparte, datorată atât îndrăznelii viziunii, cât şi aptitudinii autorului de a concretiza şi difuza o gândire profund contestatară, cum este „gândirea liberă”.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Iulia Muşat in Critică literară
2 februarie 2009
Romanul „Degete mici” de Filip Florian a apărut în limba poloneză la editura Czarne, în traducerea lui Szymon Wcisło, cu titlul Małe Palce.
„Kleine Finger”, varianta în limba germană a romanului „Degete mici”, a fost publicată, în traducerea lui Georg Aescht, la prestigioasa editură Suhrkamp. Romanul a mai apărut în limba maghiară la Magvetö Publishing House Ltd, în traducerea lui Karácsony Zsolt, cu titlul „Kisujjak”. Urmează să apară şi versiunea americană, la Harcourt Publishing House, precum şi cea slovenă, la editura Didakta, anul acesta.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Ştiri
18 decembrie 2008
Joi, 18 decembrie 2008, de la ora 18:00, Editura Polirom organizează lansarea celui mai recent roman al Ceciliei Ştefănescu: „Intrarea Soarelui„. Evenimentul are loc la Librăria Cărtureşti Verona (la subsol). Volumul va fi prezentat de Mircea Cărtărescu, Ion Manolescu şi T.O. Bobe.
„Intrarea Soarelui” îl are ca protagonist pe Sal, un băiat de 12 ani, cu o inteligenţă ieşită din comun, care-şi trăieşte prima experienţă de dragoste. Într-o după-amiază de vară, prinzându-l ploaia în drum spre prietena lui, Emi, Sal se adăposteşte în scara unui bloc şi, condus de un miros puternic, coboară în subsol, unde dă peste cadavrul unei femei tinere şi foarte frumoase. Încetul cu încetul, Sal va încerca să descopere misterul acestui cadavru şi, concomitent, va înainta în relaţia lui amoroasă cu Emi, o relaţie ciudată, care se desfăşoară în paralel cu legatura adulterină a unui cuplu matur, de care Sal se loveşte într-un mod repetat. Pe măsură ce povestea de dragoste cu Emi evoluează, Sal încearcă din răsputeri nu numai s-o ascundă de ochii ironici ai prietenilor de cartier, dar şi de părinţi – ale căror decizii le-ar putea zdruncina mica armonie -, dezvoltând astfel o adevărată conştiinţă adulterină, care poate fi observată, pe de altă parte, în practică, la cuplul celor doi adulţi. Legăturile între adulţi şi cei doi copii, pe de o parte, şi cadavrul descoperit de Sal, pe de alta, sunt mult mai adânci şi mai complicate decât par la început. „Intrarea Soarelui” e un roman despre rădăcinile adulterului şi despre destinul unui băiat excepţional care, datorită capacităţilor sale, are puterea de a vedea cu ochii minţii propriul viitor.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Dragoste, Ştiri