De aproape jumătate de veac am în bibliotecă, la loc de vază, un volum care, pe muchea coperţilor groase, de carton acoperit cu pânză, are scrise patru cuvinte: Pavelescu, Topîrceanu, Teodoreanu, Epigrame. De fapt, la cererea întâiului său stăpân, în volum au fost legate trei cărţi: „Epigrame” de Cincinat Pavelescu, apărut în 1925 la Craiova, Editura Ramuri, „Parodii originale” de George Topîrceanu, ediţia a III-a, Iaşi, Viaţa Românească, 1927 şi Al.O. Teodoreanu, „Strofe cu pelin de mai pentru Iorga Nicolai, cu o scrisoare inedită de la Dante Aligheri” volum care, „fiind refuzat de toate editurile din ţară, a fost imprimat mulţumită devotamentului unui grup de prieteni personali ai autorului la 9 Mai 1931 leat”.

Primul şi cel mai preţios dintre aceste volume este chiar al 150-lea exemplar, dintre cele 200 tipărite de Cincinat Pavelescu din acea ediţie, care conţine o epigramă inedită, datată 31 decembrie 1931, Braşov, şi un autograf localizat “Braşov 22 Decembrie 1932”, dat “Distinsului avocat şi om politic Mircea Ştefănescu, afectuos omagiu şi amintire de la Braşov, din ziua când mi-a făcut cinstea să vie în sihăstria mea din strada Neagră”.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Gheorghe Culicovschi in Cărţi, Epigrame
Comenteaza! »

La Humanitas Fiction a apărut romanul „Sexul cireşilor” de Jeanette Winterson, recompensat cu E.M. Forster Award de către American Academy of Arts and Letters. Romanele autoarei sunt traduse în peste treizeci de ţări.

Neconventional şi şocant, „Sexul cireşilor” transformă imaginaţia în spectacol şi limbajul în pariu. Scriitoarea denunţă legile patriarhale ca insuficiente, mincinoase şi pline de cruzime, aducând în prim-plan personaje bisexuale, hibride, care joacă X şi 0 în marginea tuturor tratatelor de biologie sau de morală.

În Anglia secolului al XVII-lea, un rege e decapitat cât ai zice peşte, politica se face la bordel şi nimic nu stârneşte mai multă uimire decât vederea unui ananas. Aici începe viaţa lui Jordan, printre mirosurile grele ale Tamisei, pe malul căreia îşi meştereşte micile corăbii de lemn. Mama lui adoptivă, Femeia cu Câini, este o creatură monstruoasă, cu un vocabular pestriţ şi o slăbiciune pentru prostituate. O viaţă de familie dusă în zona grotescului tandru, o poveste de un suprarealism firesc, căci insolitul intră în ordinea lucrurilor. Jordan se face explorator şi pleacă în călătorii scrise cu cerneală simpatică, străbătând oraşe pustiite de molima iubirii, în căutarea unor specii neştiute şi a celei de-a Douăsprezecea Prinţesă Dansatoare, care i-a furat inima. Până la ea însă, află poveştile celorlalte unsprezece surori, tot atâtea viniete pe tema violenţei mitice dintre sexe.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Ştiri
Comenteaza! »

Vineri, 22 iunie 2009, are loc la Hollywood Multiplex – Bucureşti Mall şi Movieplex – Plaza Romania premiera filmului francez „În mintea mamei” („La tête de maman”), scenariul şi regia fiind semnate de Carine Tardieu. Din distribuţie fac parte Karin Viard, Kad Merad, Chloe Coulloud şi Jane Birkin.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cinema, Interviuri, Video, Ştiri
Comenteaza! »

La Editura Nemira a apărut recent „Duma Key” de Stephen King, în traducerea lui Mircea Pricăjean.

Considerată cea mai bună poveste a lui King din ultimii cincisprezece ani, „Duma Key” este marcată de un accentuat caracter autobiografic. Publicată în ianuarie 2008, în Statele Unite ale Americii, cartea a ajuns în scurt timp bestseller New York Times, ocupând săptămâni la rând prima poziţie în clasamentul prestigioasei publicaţii.

Un groaznic accident pe un şantier de construcţii îi smulge braţul lui Edgar Freemantle, întunecându-i şi memoria şi mintea. Calvarul perioadei de recuperare îi provoacă schimbări de personalitate şi accese de furie necontrolată ce grăbesc sfârşitul căsniciei sale. Edgar îşi doreşte să nu fi supravieţuit accidentului, dar psihologul său îi recomandă un leac geografico-existenţial: îl sfătuieşte să îşi schimbe complet viaţa, părăsind oraşul aglomerat şi afacerile din domeniul construcţiilor. Retras la Duma Key, în paradisul Golfului Mexic, Edgar începe să picteze cu pasiune, descoperindu-şi un talent extraordinar. Dar atracţia sa faţă de pictură şi desen pare a fi comandată de o forţă ce îl depăşeşte, ca o constrângere. Multe din tablourile sale au o putere ce nu poate fi controlată, aproape mistică, scoţând la iveală secrete de mult îngropate, trezind nălucile copilăriei. Iar talentul său poate fi, în acelaşi timp, o armă…

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Ştiri
Comenteaza! »

În anul 1605, de sub teascurile tiparniţei lui Juan de la Cuesta din Madrid vedea lumina zilei Don Quijote, un personaj fabulos, cum puţine se născuseră din vremea lui Homer încoace. Părintele său, Miguel de Cervantes y Saavedra, nu era licenţiat al universităţii din Salamanca, nici măcar bacalaureat, precum Samson Carrasco, ci un simplu soldat cărunt şi infirm, lăsat la vatră. Asemenea contemporanului său Shakespeare, avea şcoală puţină, dublată însă de un talent uriaş. Dascălul său, Juan de Hoyos, îl învăţase bine latina, dar mai ales castiliana, căreia Cervantes îi va fixa definitiv forma literară. Autorul nu era la primul păcat literar. Debutase pe când era elev, cu un sonet, patru redondillas, o copla şi o elegie în terţine, – toate într-o culegere de poezii publicate cu ocazia morţii reginei Isabela de Valois.

Poate că Don Miguel ar fi ajuns un bun poet de curte, versificator înzestrat, talentat căutător de rime, dacă n-ar fi simţit, irezistibil, chemarea armelor. Pentru o lungă perioadă de timp Cervantes lasă pana şi pune mâna pe sabie. Trăieşte nebunia eroică a războiului. Se înrolează în armata lui Juan de Austria. Îşi pierde un braţ luptându-se cu turcii în bătălia de pomină de la Lepanto (1571), ceea ce nu-l împiedică să se caţere, doi ani mai târziu, pe zidurile Tunisului, luând parte la asediul cetăţii. În drum spre Spania natală, cade în mâinile piraţilor berberi, fiind ţinut ostatic la Alger vreme de cinci ani. Paradoxal, muzele îl regăsesc tocmai la închisoare. În captivitate Cervantes îşi reia preocupările literare. Adresează secretarului regal Mateo Vasquez o scrisoare în versuri, foarte convingătoare, prin care imploră să fie răscumpărat. Însă piraţii au intuit valoarea scriitorului mai bine decât  Lope de Vega,  (ilustrul său detractor), cerând pentru eliberarea lui o avere: cinci sute de ducaţi în aur! Spania nu-l abandonează pe cel care va deveni inegalabila ei glorie literară. Regele, biserica şi familia pun mână de la mână şi banii se strâng.

8 voturi

Încarc...

Publicat de Valeriu Butulescu in Eseuri
2 comentarii »

Salonul cărții de la Paris (13-18 martie 2009) este cea mai mare sărbătoare a cărții din lumea francofonă. Ediția cu numărul 29 găzduiește în premieră un stand al CENNAC (Centrul Național al Cărții din cadrul Institutului Cultural Român din București), organizat în colaborare cu Institutul Cultural Român din Paris.

Rațiunea de a fi a acestui acestui stand este una dublă. În primul rând, el prezintă publicului francez, dar și diasporei românești, diversitatea literaturii române contemporane de-a lungul unei serii de întâlniri cu autori români, lecturi, lansări, mese rotunde. Vor fi totodată promovate programele de sprijinire a traducerilor inițiate de Institutul Cultural Român (Publishing Romania și TPS), printr-o serie de întâlniri cu zeci de editori francezi.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Ştiri
Comenteaza! »