A apărut pe DVD şi Blu-ray excelenta animaţie Disney “Prinţesa şi broscoiul” (“The Princess and the Frog”). Cele 95 de minute ale animaţiei sunt însoţite de materiale bonus: comentariul audio al co-scenariştilor şi regizorilor John Musker şi Ron Clements şi al producătorului Peter del Vecho, scene tăiate, jocuri şi activităţi pentru copii, „Portrete cu prinţese”. Acestora li se adaugă pe Blu-ray: „Transformând viaţa în animaţie”, „Magie în Bayou: making of”, „Reîntoarcerea la desenul de mână”, „Moştenirea Disney”, „Cea mai nouă prinţesă Disney”, „Prinţesa şi animatorul”, „Evocarea personajului negativ”, „Reîntoarcerea la muzicalul animat” şi galerie de imagini.
La Editura Polirom a apărut romanul „Provizorat” de Gabriela Adameşteanu.
„Nu viitorul ne aduce cele mai mari surprize, ci trecutul pe care nu încetăm să îl recitim toată viaţa”, ajunge, la un moment dat, să creadă Letiţia Arcan, personaj central din noul roman al Gabrielei Adameşteanu, cunoscut cititorilor din „Drumul egal al fiecărei zile”. Letiţia nu va şti multă vreme nimic despre viaţă şi moartea fraţilor Branea, unchii săi, iar iubitul ei, Sorin, va fi mereu şantajat cu povestea necunoscuţilor sai părinţi naturali. Responsabilă pentru dificila citire a trecutului este politica dosarelor de familie care a guvernat, 40 de ani, destinele multor oameni. Urmărind-o, naraţiunea basculează din anii ‘70 în anii ‘40. Panourile istorice alunecă rapid, proiectând un climat de provizorat şi nelinişte asupra poveştilor de dragoste. Provizorat este o carte despre cupluri, aflate şi ele sub semnul trecerii, ca şi istoria, o carte despre iubire şi încredere, despre prietenie şi trădare. Şi, nu în ultimul rând, o carte despre condiţia scriitorului.
M-ai înşelat cu încă o iarnă, dar te iert. Şuvoiul veţii, sângele îmi înfierbântă. Simbolurile zeiţei mă răscolesc prin timpuri. Spuma mării ei râde către ţărmul din mine. Mărul de aur, păcatul primit drept premiu, îl ţin în inima mea de păcătos. Scoicile mărilor se deschid acum şi le aud glasul. Dorinţa răbufneşte şi fiorii mă cuprind. Imnul Homeric se aude dispre zările primăverii, păşind pe câmpii de flori. Muşchii, fibre de oţel în coamele cailor, mătură vântul iernii rămas printre ultimile câmpii ale iernii, cabrându-se. Zeiţa vieţii se întoarce. Pleoapele mi se apleacă în jos, tremurânde de prea lumină. Albul zăpezii rămase aruncă sclipiri în dugi de raze de soare. Umbra aleargă fără oboseală ascunsă, păstrând încă umezeala pământului ce negru absoarbe lumina. Creionul cerului cu mâini uriaşe scrie pe pământ zile cu parfum de soare şi nopţi răcoroase. În aşteptare totul stă ascuns. Cerul, pământul şi subpământul, ca un arc uriaş îndoit, aşteaptă să trimită viaţa o nouă primăvară.
De imagini nedefinite din plasa existenţei mă agăţ cu disperare. Întorc firul ghemului înfăşurat pe părţile rotundului şi caut să intru, în adâncul lui pentru un nou început. Din coduri bine stabilite, tot dintr-un început, caut să găsesc energii în infinitul nostru mic, pentru a răbufni cândva în raze de existenţă-lumină, în care nu există nici început, nici sfârşit şi când nu va mai exista acea atracţie universală, spre interior sau spre exterior, cănd nu va mai fii posibilă o mare prăbuşire sau o mare explozie. În faţa naşterii şi morţii rămân gânditor, apoi ridic întrebări spre firea începutului, întrebând „Creatorul” de rostul existenţei şi dacă aducerea mea, a ta, a noastră în timp, îşi are rostul. Gheara fricii de a nu fi este teribilă, temătoare, ignorată sau uneori acceptată, dar întodeauna cu speranţa existeţei unui dincolo, speranţă subconştientă chiar şi pentru cel mai convins ateu.
Vineri, 27 noiembrie 2009, are loc premiera în România a mult aşteptatului film „Saga Amurg: Lună nouă” („The Twilight Saga: New Moon”), în cinematografele: CinemaPRO, Hollywood Multiplex, Movieplex, The Light, Starplex, Cityplex, Cinema City (Cluj, Iaşi, Timişoara, Piteşti, Bacău, Cotroceni), Odeon Cineplex (Cluj) şi Lotus (Oradea). Suspansul şi pasiunea care au transformat „Amurg” într-un adevărat fenomen, se continuă cu multe personaje noi, mai multă acţiune, secrete străvechi şi mistere adânci.
Seria „Amurg” are o destinaţie clară în ceea ce priveşte publicul: adolescenţii şi tinerii. Ideile pe care le prelucrează sunt acelea specifice unei anumite vârste a fiinţei noastre, aceea când trăieşte în fantezie, caută pericolul şi îl savurează, crede în miracole şi în iubiri interzise, dar şi în atotputernicia lor. Pasiunea pentru personaje din zona pe care adulţii o numesc „dark”, pentru creaturi fantastice, dar şi gustul pericolului sunt pe deplin satisfăcute aici, iar incompatibilităţile şi interdicţiile sunt rezolvate prin dispariţia oricărei urme de obedienţă. Nu e nicio îndoială că destinul îi favorizează pe cei curajoşi, iar iubirea învinge totul. Chiar şi barierele dintre forme diferite de existenţă: iubirile între oameni şi vârcolaci, sau între oameni şi vampiri sunt sarea şi piperul imaginaţiei adolescenţilor din zilele noastre.
Plouă cu vise peste noi… şi-n răsfăţarea blândei ploi, iubirea renaşte, ca odinioară. La poarta de aur a destinului, sufletele noastre se zbat înfricoşate de ceea ce va urma. Pornim plini de speranţe către tărâmul viselor întregi şi fericite. Am început să citesc timpul prin tine… atâtea aşteptări, atâtea bucurii se reîntorc acum din amintiri. Mi-e teamă sa înaintez prea mult pe căile norocului, ce altă dată s-au dovedit ocolite, scurte şi înşelătoare. Mă înfioară gândul că totul se poate sfârşi… nimic nu este etern. Simt ridicându-se din mine, ca o ceaţă uşoară, un îndepărtat gust de tristeţe, un vechi gust de cenuşă… E jarul amintirilor arse, ce mi-au pârjolit cândva sufletul.
Încarc...
