Un actor extrem de pretenţios îi spune regizorului:
– Uite ce e, vorbeşte cu producătorul. Nu accept ca în acest film istoric să se umble cu butaforii. La scena celor două ospeţe, vânatul să fie vânat autentic, vinul de Rin să fie vin de Rin şi păstrăvii să fie păstrăvi!
După un timp, regizorul vine cu răspunsul:
– Producătorul e de acord, cu condiţia ca, la scena finală, otrava să fie otravă!
La Humanitas Multimedia a apărut versiunea audio a cărţii „Legea lui Murphy” de Arthur Bloch, tradusă de Radu Paraschivescu şi în lectura lui Ion Caramitru.
Ion Caramitru a surprins în câteva cuvinte implicarea în astfel de proiecte:
Cititul a devenit un lux.
Răsfoitul grăbit mai leagă puţin viaţa de vis, alterându-i însă consistenţa.
A citi pentru alţii presupune o lectură dublă. Una cu ochiul minţii, iar cealaltă folosindu-te de voce pentru a da viaţă născocirilor din scris.
Stai pe scaun, cu textul în faţă, microfonul este treaz, benzile se mişcă, operatorul ţi-a făcut semn să începi. Timpul, viaţa, personajele curg sonor, iar tu dispari lăsându-te furat de vis.
Iată câteva legi murphologice:
Continuare »
În viaţa fiecăruia dintre noi se întâmplă „minuni”. Unele ne marchează pe loc, pe altele le uităm, dacă nu vedem imediat semnificaţia lor sau impresia este umbrită de spaimă sau un alt sentiment mai puternic. Cele mai multe se petrec sub forma unei viziuni, a unui vis sau a unei întâmplări neobişnuite, pe care le povestim la nesfârşit. Acul fin al repovestirii sapă adânc în memoria noastră un cântec al cărui înţeles se pierde continuu în inflexiunile vocii, în nuanţele cuvintelor, acoperind impresiile succesive cu un verni pentru icoane. În cele din urmă, începem să ne simţim asemeni unui ghid într-o casă memorială…
Am încercat de câteva ori acest sentiment greu de îndurat, de a-mi privi propriile trăiri sau „minuni” ca pe simple imagini pictate în cuvinte, mereu retuşate de privirile ascultătorilor: un pic de roşu aici, la scena asta, pentru îndoiala ta, un pic de galben strălucitor dincoace, pentru mirarea lui, un pic de verde acolo, pentru înţelegerea ei spirituală, un pic de negru dincolo pentru neîncredere… Dar sunt minuni simple, nespectaculoase, pe care nu le înregistrăm ca atare, sunt întâmplări de viaţă de o formidabilă naturaleţe, cum ar fi dragostea unui om pentru un câine, cum ar fi devotamentul unui câine pentru un om. O astfel de minune vreau să vă povestesc, o singură dată, asa cum mi-o amintesc, fără să ştiu sigur, ca în orice minune, dacă faptele s-au petrecut întocmai.
Continuare »
Videoclipul cântecului formaţiei Athlete, de pe albumul „Black Swan”
La Editura Leda a părut cartea „Trecutul e un pământ străin” de Gianrico Carofiglio, în traducerea Nastasiei Benescu. Este un thriller puternic, provocator şi sexy despre atracţia irezistibilă a răului, care prezintă povestea unei prietenii, dar şi a drumului anevoios şi tulburător din perioada fragilă şi misterioasă de la graniţa dintre tinereţe şi maturitate, când ceea ce ni se întâmplă ne schimbă iremediabil viaţa.
E vara anului 1989, în oraşul Bari din sudul Italiei. În timp ce locotenentul Chiti îşi petrece nopţile încercând să-l prindă pe violatorul în serie care terorizează oraşul, Giorgio, un tânăr de douăzeci şi doi de ani, exemplar student la Drept, se împrieteneşte cu periculosul şi charismaticul Francesco. Ca într-un pact faustic, inocentul Giorgio este ademenit într-o lume coruptă, cu amante de lux, vile somptuoase şi partide de cărţi trucate. Devine astfel un alt om, care-l sperie, dar îl şi atrage. Până într-o noapte, când e obligat să privească în urmă şi îşi dă seama cât de departe a lăsat trecutul…
Continuare »
Cântecul interpretat de Young Soul Rebels, pentru susţinerea reţelei de organizaţii War Child, care se ocupă de ajutorarea copiilor traumatizaţi din zonele de război
Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies