Editura Corint publică „Viaţa secretă a universului” – o carte cu subtitlul „În căutarea sufletului ştiinţei”, scrisă de Amy Corzine.

Întrebarea de la care pleacă acest studiu este una fundamentală: Există o forţă misterioasă care ne leagă pe toţi, lumea şi întregul univers? Iar dacă da, ce este această forţă care ne leagă?

„Viaţa secretă a universului” prezintă limpede, pe înţelesul tuturor, principalele teorii ale filosofilor şi fizicienilor, din Antichitate până în prezent, şi propune o ipoteză incitantă: ştiinţa este capabilă să rezolve acest mister vital. Cea mai mare şansă a noastră va fi să-l punem în slujba oamenilor, iar cel mai mare pericol este să-l negăm.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Ştiri
Comenteaza! »

Citatepedia.ro a dat o atenţie sporită epigramei, dovadă că epigramele ocupă poziţii vizibile pe multe pagini importante ale site-ului. Foarte curând numărul lor va depăşi pragul de 10.000 exemplare, prag care este – de fapt – de mult timp depăşit, dacă luăm în considerare multele sute de epigrame publicate drept „comentarii”.

Deşi oricine poate adăuga epigrame pe site, unele vor fi eliminate, fie în scurt timp (pe baza unor criterii obiective) fie ulterior (dacă se exprimă suficiente păreri nefavorabile prin voturi şi comentarii). Desigur, este de dorit o participare cât mai numeroasă, dar se aşteaptă şi sporirea exigenţei faţă de textele oferite pe site, în primul rând chiar din partea autorilor lor, dar şi din partea celorlalţi colaboratori, interesul principal constând în păstrarea şi chiar ridicarea nivelului calitativ al textelor oferite cititorilor, sporirea atractivităţii acestui site.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Gheorghe Culicovschi in Epigrame
Comenteaza! »

Revista lunară de satiră şi umor „Haz de Necaz” publică, în numărul 14 din iunie 2001, pe o pătrime de pagină, următoarele precizări ale lui George Corbu:

Prietenia (nu doar literară) ce m-a legat de emeritul umorist şi epigramist Mircea Trifu (24.02.1922 – 20.06.1994) stă la originea a ceea ce avea să devină „Războiul (duelul) sutei de sonete”. În compania, ilustră, a mult talentatului coleg, am purtat cea mai paşnică bătălie de-a lungul primelor trei luni ale anului 1970. Cele 101 sonete scrise atunci – probabil, cel mai lung duel de acest gen din literatura română – au avut ca martori pe Tudor Muşatescu şi Mircea Pavelescu, iar ca arbitru pe Victor Eftimiu. Ele îmbracă astăzi haina tiparului, înainte ca vreun editor, în a cărei venire mai sper, să le ofere veşmântul aristocratic al unei cărţi, aşa cum, de altfel, şi-au dorit protagoniştii acestei confruntări ironico-umoristice.

Meritul esenţial în acest inedit încă fapt literar – din care antologia umorului liric îşi va recruta, poate, unele piese de rezistenţă (modestia este virtutea mediocrilor), revine strălucitului confrate Mircea Trifu care, lansând provocarea, a dat startul impresionantei competiţii.

Să mi se îngădue, până la împlinirea sorocului strângerii acestor creaţii într-un volum, a-i aduce încă şi încă, omagiul meu devotat incomparabilului Mircea Trifu, pentru strălucirea cu care a slujit decenii de-a rândul epigrama românească.

Nu este, cred, lipsit de interes să amintesc faptul că despre existenţa acestui virtual volum făcea referire însuşi Mircea Trifu, anunţându-l, printre cărţile în pregătire, pe clapeta copertei primului său volum („Epigrama”, Bucureşti, Editura LITERA, 1976).

2 voturi

Încarc...

Publicat de Gheorghe Culicovschi in Epigrame, Poezii, Umor
2 comentarii »

Din 13 august 2010, Sylvester Stallone propune în calitate de actor, regizor şi scenarist filmul „Eroi de sacrificiu” („The Expendables”), care poate fi vizionat în în cinematografele: Hollywood Multiplex, Movieplex, CinemaPRO, în reţeaua Cinema City (Cotroceni, Sun Plaza, Cluj, Bacău), The Light Cinema, Băneasa Drive-In Cinema, Odeon Cineplex Cluj.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Alexandru Uvra in Cinema, Video, Ştiri
Comenteaza! »

Întotdeauna suntem tentaţi să împărtăşim experienţa noastră celorlalţi, fără să ne punem niciodată întrebarea dacă prin asta facem un rău sau facem un bine. Ce înseamnă îndemnul lui Hristos, acela de a nu fi o piatră de poticnire pentru semenii noştri? Unde este acea graniţă fragilă dintre a avertiza un om şi „a-l sminti”?

Fiecare dintre noi am avut experienţe neplăcute cu o persoană la un moment dat. Dacă împărtăşeşti impresiile tale negative altui om care nu a cunoscut-o niciodată sau abia a cunoscut-o, chiar şi fără să vrei îi imprimi aceluia o atitudine suspicioasă, ofensiv-defensivă, în legătură cu persoana în cauză. Acela nu va mai putea să trăiască o experienţă proprie cu ea, necontaminată de impresiile tale, nu va mai fi în stare să o perceapă şi să stabilească o relaţie pur personală. Deja l-ai smintit pe acel om, pentru că l-ai întors împotriva semenului tău. Iar pentru semenul tău ai fost o piatră de poticnire, fiindcă nu i-ai dat nicio şansă să se ridice în ochii celuilalt.

8 voturi

Încarc...

Publicat de Silvia Velea in Eseuri
Comenteaza! »

Karl Raimund Popper (28 iulie 1902 – 17 septembrie 1994), filosof născut la Viena, este unul dintre reprezentanţii raţionalismului critic, doctrină care contestă posibilitatea unei întemeieri absolute a cunoaşterii, chiar şi în cazul enunţurilor empiric-ştiinţifice. Datorită informaţiilor întotdeauna finite, enunţurile ştiinţei nu vor putea fi verificate, ci, mult mai probabil, falsificate.

Fragmente din volumul „Mari filosofi ai lumii”, semnat de Dakmara Georgescu şi Maria Lăcătuş, apărut la Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1995:

Popper va contacta personal pe unii dintre membrii Cercului [de la Viena], între care Herbert Feigl îl încurajează, în mod deosebit, să-şi expună propriile idei asupra teoriei cunoaşterii într-o carte. Astfel, este stimulată realizarea celei mai importante lucrări a lui Karl Popper, Logica cercetării, care apare sub acest titlu în anul 1934. Ea este, paradoxal, o lucrare de tinereţe, care nu a avut însă nevoie de revizuiri. Cartea s-a impus prin forţa argumentelor, care l-au propulsat pe autorul ei din postura de „amator” în cea de „filozof profesionist” (Flonta, p.20 în Introducere – Popper, 1981). Ea reprezintă punctul de vedere personal al autorului, în confruntare cu „puncte de vedere consacrate în filosofia clasică a cunoaşterii, înainte şi după Kant, precum şi cu unele poziţii apărate de cei mai reprezentativi membri ai Cercului de la Viena” (M. Flonta). Popper va fi considerat, de altfel, unul dintre marginalii celebri ai Cercului de la Viena, în sensul că, deşi a frecventat acest grup intelectual şi i-a cunoscut personal pe mulţi dintre membrii acestuia, el s-a distanţat relativ timpuriu de ei, la fel ca Ludwig Wittgenstein.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Iulia Muşat in Cărţi
Comenteaza! »