În preajma Zilei de 8 Martie, la Biblioteca “Târgovişte” din sectorul Buiucani al municipiului Chişinău a avut loc lansarea cărţii de versuri “La pragul destăinuirii”, semnată de Tudor Gorgos, un matematician îndrăgostit de Poezie. La serată au venit să-l susţină prieteni şi pământeni, cei dragi sufletului, scriitori, medici, profesori, studenţi, liceeni.
Expresia aceasta este celebră, deoarece scoate în evidenţă ruptura dintre popor și aristocrație, percepută în mod general ca fiind tiranică. Ea a mai ajuns să descrie și naivitatea cu care acești capi conduceau o țară despre care ei nu știa nimic esențial, cum ar fi starea materială a poporului. Aceasta ar fi fost replica Mariei Antoaneta, in urma unei mari foamete care pustiise întreaga Franța. Această regină a Franței a rămas celebră prin fastuozitatea ei, dar culmea, și prin această replică.
Însă această regină controversată, nu atât doar printr-o replică, ci prin perceputa ei înstrăinare de propriul ei popor ce se datora originii ei austriece (dușmani ai Franței la acea vreme), se pare că nu ar fi rostit niciodată cuvintele acestea. Ele, de fapt, au fost folosite pentru prima dată de Jean Jacques Rousseau în lucrarea sa „Confesiuni” și au fost atribuite unei “mari prințese”. Unii susțin că Rousseau s-ar fi referit, de fapt, la Maria Tereza, soția lui Ludovic al XIV-lea, sau chiar că ar fi născocit această anecdotă.
La vârsta de 14 ani, în sărăcie şi foamete, un băiat Malawian a construit o moară de vânt pentru a-şi alimenta casa familiei lui. Acum, la 22 de ani, William Kamkwamba, care vorbeşte la TED, aici, pentru a doua oară, împărtăşeşte cu cuvintele lui povestea emoţionantă a invenţiei care i-a schimbat viaţa.
Se ştie deja că lumea se confruntă, de ani buni, cu fenomene meteorologice fără precedent: furtuni, cicloane, tsunami, încălzire globală. Dar precipitaţii sub formă de chiftele şi tornade de spaghete nu s-au văzut decât în animaţia Sony Pictures „Stă să plouă cu chiftele” („Cloudy with a Chance of Meatballs”), disponibilă în premieră pe DVD şi Blu-ray. Un ‘prăpăd’ delicios, cu averse în hohote de râs, pe gustul întregii familii. Poftă bună!
La Humanitas Fiction a apărut romanul „K. Arta iubirii” de Hong Ying Publicat în peste douăzeci şi cinci de ţări, încununat în Italia, în 2005, cu prestigiosul Premio Roma, aflat pentru mai multe săptămâni în fruntea listelor de vânzări din Germania şi Marea Britanie, „K. Arta iubirii” porneşte de la o poveste adevărată, reinventată cu o extraordinară intensitate.
În China anilor treizeci, Julian Bell, nepotul Virginiei Woolf şi răsfăţatul Grupului Bloomsbury, o întâlneşte pe misterioasa scriitoare Lin Cheng, considerată o Katherine Mansfield a Orientului. În timp ce armata japoneză face raiduri sângeroase într-o ţară slăbită de războiul civil, Julian încearcă să pătrundă tainele culturii chineze, sperând ca această experienţă să-i aducă şi cunoaşterea de sine. Lin îl iniţiază în vechea Artă daoistă a iubirii, prin care senzualitatea devine treaptă în evoluţia spirituală. Ciocnirile între civilizaţii, între yin şi yang, între tradiţie şi modernitate creează un câmp de tensiune în care povestea lor de dragoste rezistă tocmai prin fragilitate. Julian simte însă chemarea revoluţiei, visându-se un om de acţiune, pe când Lin contemplă gândul sinuciderii, ca evadare dintr-o căsnicie stearpă şi o lume care nu se poate hotărî între vechi şi nou.
Vineri, 27 noiembrie 2009, are loc premiera în România a mult aşteptatului film „Saga Amurg: Lună nouă” („The Twilight Saga: New Moon”), în cinematografele: CinemaPRO, Hollywood Multiplex, Movieplex, The Light, Starplex, Cityplex, Cinema City (Cluj, Iaşi, Timişoara, Piteşti, Bacău, Cotroceni), Odeon Cineplex (Cluj) şi Lotus (Oradea). Suspansul şi pasiunea care au transformat „Amurg” într-un adevărat fenomen, se continuă cu multe personaje noi, mai multă acţiune, secrete străvechi şi mistere adânci.
Seria „Amurg” are o destinaţie clară în ceea ce priveşte publicul: adolescenţii şi tinerii. Ideile pe care le prelucrează sunt acelea specifice unei anumite vârste a fiinţei noastre, aceea când trăieşte în fantezie, caută pericolul şi îl savurează, crede în miracole şi în iubiri interzise, dar şi în atotputernicia lor. Pasiunea pentru personaje din zona pe care adulţii o numesc „dark”, pentru creaturi fantastice, dar şi gustul pericolului sunt pe deplin satisfăcute aici, iar incompatibilităţile şi interdicţiile sunt rezolvate prin dispariţia oricărei urme de obedienţă. Nu e nicio îndoială că destinul îi favorizează pe cei curajoşi, iar iubirea învinge totul. Chiar şi barierele dintre forme diferite de existenţă: iubirile între oameni şi vârcolaci, sau între oameni şi vampiri sunt sarea şi piperul imaginaţiei adolescenţilor din zilele noastre.