Citatepedia.ro evoluează rapid: în doar 10 zile, mai marcăm o mie de citate. Este de reţinut şi că am depăşit 10.000 de autori, un număr impresionant – ca imagine, ar putea umple un stadion. Desigur, există o mare diversitate, din multe puncte de vedere, şi tocmai de aceea în perioada următoare vor apărea mai multe noutăţi care vizează o cât mai bună clasificare, care să scoată în evidenţă ce e mai valoros pe câte o nişă.
Salutăm participarea intensă din ultima vreme a lui Dan Costinaş. Se remarcă nu doar prin adăugarea unor citate inedite în limba română, dar ne ajută şi să punem în mişcare partea de limbă spaniolă, care este acum în plină dezvoltare. Prima pagină de la Citatepedia.net a fost reorganizată şi mai multe idei noi se conturează în ceea ce priveşte multilingvismul.
Numărul comentariilor a ajuns la 20.000, cu o intensificare în ultima perioadă. Pentru a asigura un cadru cu cât mai puţine derapaje, am efectuat unele schimbări în sistem. Numele celui care semnează un comentariu nu se mai poate schimba cu aceeaşi uşurinţă (dacă de la acelaşi computer doresc să scrie comentarii mai mulţi utilizatori, îşi pot face cont pe site). Moderarea automată este de acum la nivel de pagină, nu de citat, astfel încât să nu apară neclarităţi în discuţii. Şi mesajele informative sunt mai clare. Toate acestea vizează încurajarea discuţiilor echilibrate, civilizate, dând în acelaşi timp ocazia vizitatorilor ocazionali sau mai puţin pricepuţi în ale calculatoarelor să comenteze fără bătăi de cap.
Act de cultură cu efect civilizator, scrisul stă la baza artei albe, care a propulsat viaţa omului de Neanderthal, ajutat să iasă din peşteri spre a deveni după multe milenii de autoperfecţionare călătorul intergalactic al mileniului III.
Privit din perspectivă istorică, drept proces dezvoltat de-a lungul secolelor, scrisul, acel „sistem de semne grafice convenţionale conceput pentru redarea cuvintelor şi a gândirii” a marcat atât evoluţia societăţii umane cât şi descoperirea focului. Întocmai acestuia din urmă, scrisul şi-a dobândit o aură legendară, ce face dificilă fixarea lui în timp şi spaţiu.
Una dinre problemele cele mai importante pe care omul a trebuit să o rezolve spre a putea să comunice în scris, a fost cea a suportului material, pe care el avea să-l inventeze.
Disney lansează în premieră naţională, într-o ediţie DVD cu două discuri, “Pocahontas” – prima animaţie Disney bazată pe fapte adevărate şi prima peliculă în care Mel Gibson cântă. Este o poveste emoţionantă şi spirituală despre puterea curajului şi a prieteniei, în care aventura vibrează pe muzică de Oscar.
Fragmente din volumul „Scriitori francezi”, apărut la Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1978 – articolul despre Guy de Maupassant (5 august 1850 – 6 iulie 1893) este semnat de Ion Brăescu:
„Maupassant reprezintă un caz destul de rar de scriitor care a învăţat meşteşugul literar cu un profesor, şi cum acesta se numea Gustave Flaubert, nu este de mirare că elevul avea să atingă culmile perfecţiunii artistice. În vremea în care Maupassant era funcţionar, Flaubert i-a corectat încercările literare, cu migală şi exigenţă, timp de şapte ani, interzicându-i să publice înainte de a fi ajuns la un nivel superior. Când mama lui Maupassant îl întreabă pe Flaubert dacă fiul ei nu s-ar putea consacra exclusiv literaturii, acesta răspunde: ‚Încă nu; să nu facem din el un ratat’.”
Cunoscutul istoric Neagu Djuvara povesteşte istoria lui Vlad Ţepeş în cartea audio „De la Vlad Ţepeş la Dracula Vampirul„, apărută la Humanitas Multimedia, cu acelaşi farmec cu care ne-a obişnuit. Chiar de n-ar fi adevărate decât o zecime dintre faptele ştiute despre domnitorul român şi tot ar fi fost de-ajuns să frapeze imaginaţia contemporanilor – mai cu seamă a celor care au avut de suferit de pe urma lui. Într-atâta încât numele lui Dracula a devenit, cu vremea, un adevărat simbol al cruzimii gratuite, diabolice, iar astăzi, oricât ne-am strădui, nu mai putem desfăşura şuviţa încâlcită a vieţii şi faptelor adevărate ale lui Vlad Vodă zis Ţepeş, zis Dracula.
Iată un fragment reprezentativ pentru calităţile de povestitor ale lui Neagu Djuvara:
Sâmbătă, 27 septembrie 2008, ora 21:30, la Club Fabrica, are loc premiera spectacolului despre sunetul şi imaginea Bucureştiului „C’est pas une chanson d’amour”, regizat de Carmen Lidia Vidu. Distribuţia este alcătuită din Marius Manole, Florentina Ţilea, Istvan Teglas şi Paul Dunca. Scenografia este semnată de Doru Zanfir, video/multimedia de Cristian Gherghel, sunet/muzică de Ovidiu Chihaia.
Încarc...
7 voturi
