Duminică, 4 februarie 2018, ora 11:00, la Sala Atelier a TNB, doamna Ileana Mălăncioiu susține conferința cu tema „Exerciții de supraviețuire”. Una dintre cele mai cunoscute voci ale poeziei contemporane, Ileana Mălăncioiu este din nou prezentă în cadrul seriei de Conferințe ale Teatrului Național, într-o discuție cu publicul despre poezie și viață.
Continuare »
fără voturi
Încarc...Editura Humanitas Fiction invită publicul miercuri, 31 ianuarie 2018, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea romanului „Adolf H. Două vieți” de Eric Emmanuel Schmitt, considerat cel mai bun roman semnat de scriitorul francez. Scriitoarea și jurnalista Sabina Fati, scriitorul și jurnalistul Marius Constantinescu și jurnalista Mihaela Dedeoglu vorbesc despre modul în care Eric Emmanuel Schmitt pune în discuție problema răului și a vinei, a libertății și a responsabilității individuale, într-un roman ce îl are ca protagonist pe Adolf Hitler. Moderatorul întâlnirii este Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Publicul este așteptat să participe marți, 30 ianuarie 2018, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la prima ediție din 2018 a întâlnirilor despre literatura română contemporană „Creative talking cu Andreea Răsuceanu și invitații săi”. Invitatul acestei seri este scriitorul și traducătorul Radu Paraschivescu.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Născut în 1957, traducător, specialist în literatura italiană vulgară şi neo-latină a Renaşterii (Colonna, Sannazaro, Marullo, Poliziano, Boiardo mai ales), profesorul François Vaucluse locuieşte în mod obişnuit la Merano (Haut-Adige), Italia.
Binecunoscut atât în Franţa, cât şi în Italia, autorul a publicat sub pseudonim în diverse reviste precum: les Cahiers du chemin sau Promesse. Ultimele sale lucrări sunt: „L’amitié des peintres” (2008), „Le Bandeau d’Éros” (2012), „Modernes et post-modernes” (sub tipar). Autor al unei Arte a puţinului („L’Art du peu”), tradusă în limba română de MariAnne, recent publicată în Citatepedia, François Vaucluse este cunoscut publicului român amator de aforisme datorită participării sale la Festivalul International al Aforismului de la Tecuci, 2017.
Continuare »
29 voturiÎncarc...Editura Humanitas Fiction aşteaptă publicul la Librăria Humanitas de la Cişmigiu miercuri, 17 ianuarie 2018, ora 19:00, la lansarea romanului „Pui de cotoroanţă” de Margaret Atwood, volum al Proiectului Hogarth Shakespeare, interpretarea în cheie modernă a piesei „Furtuna” de William Shakespeare. Reluând temele piesei shakespiriene despre răzbunare și o a doua șansă în viață, marea scriitoare Margret Atwood ne poartă într-o călătorie interactivă, dominată de iluzii, plină de surprize și miracole copleșitoare. La eveniment vorbesc prof. univ. dr. George Volceanov, traducătorul romanului și prof. univ. dr. Angelo Mitchievici, scriitor şi critic literar. Invitatul special al evenimentului, actriţa Oana Pellea, citește un fragment din roman. Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction, este moderatorul întâlnirii.
Continuare »
fără voturiÎncarc...
„Maupassant a înnebunit fiindcă nu credea în Dumnezeu. Acest nenorocit se îndepărtase absolut, se înstrăinase complet de divinitate.” Așa scriau pe vremuri oameni evlavioși și gingași la suflet. Astăzi s-ar zice poate, de exemplu: Maupassant s-a prăpădit de răul pesimismului, fiindcă n-a putut ajunge la o „concepție unitară de viață”. În amândouă formulele ni se prezintă, cum lesne se poate vedea, același punct de vedere nobil, cum se zice, și sublim. Eu cred că față de păreri ca aceste, mai mult pioase și binecrescute decât inteligente, n-a fost rău că în anii din urmă s-a stăruit cu oarecare băgare de seamă, și fără fraze, asupra bolii lui Maupassant. Cititorului cu educație nu-i strică să audă, chiar și mai des, că nimeni nu poate înnebuni, de-a binelea și fără hiperbolă, numai din desperare metafizică. Iar pentru istoricii literari și biografi este mai de folos, cred, să consulte câteodată psihiatria decât să se încânte cu nu-știu-ce-uri solemne, de o eleganță intelectuală foarte îndoielnică.
Pe istoricii literari îi găsesc, în general, puțin dispuși să admită o puternică influență a bolii asupra producției lui Maupassant. Obișnuit este să se dea o prelungită admirație incomparabilei sale obiectivități, și se acordă numai că, în operele din urmă, apare un caracter oarecare sentimental și duios; ori încă poate: că boala i-a sporit pesimismul. Psihiatrul Wilhelm Lange, care ne-a dat o patografie a lui Hölderlin, excelentă chiar și în părțile curat literare, scrie în studiul său critic asupra psihozei lui Maupassant : „În nuvela Le Horla se aude imbecilitatea paralitică”. Iar mai departe: „Pe când schița fantastică Sur l’eau, din 1881, este încă solid compusă, simplu și lucid scrisă, bucata intitulată Lui, din 1884, cuprinde repetări și interjecții directe ale autorului. În Horla (1887), și încă mai mult în Qui sait (1890), repetările, întrebările, suspensiile se acumulează; iar repetarea, cu evidentă satisfacție, a acelorași cuvinte cu greu găsite ne aduce aminte de perseverențele verbale ale oamenilor beți”.
Continuare »
1 voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
