Excepţional volumul de eseuri în miniatură „Umbra mării şi alte confesiuni”, publicat recent de discretul şi subtilul scriitor Dan Costinaş, la editura clujeană (cu nume parcă predestinat) „Argonaut”.

Aşa cum sublinia prefaţatorul, nimeni altul decât prozatorul şi politicianul Varujan Vosganian, cartea este binevenită, deoarece „literatura română i-a rămas datoare mării şi Dan Costinaş plăteşte cu rafinament, partea sa de datorie”.

Într-adevăr, deşi avem de milenii ieşire la mare, n-am reuşit să ne impunem ca un popor al mării. Şi e greu de găsit o explicaţie. Să fie de vină litoralul nostru, redus ca întindere, supralicitat, totuşi, cu superlativul „Marea cea Mare”? Primele porturi (Histria, Tomis, Callatis) ni le-au făcut grecii. Ai noştri aduceau mierea, ceara, vinul şi grâul până la ţărm. Străinii le încărcau şi le duceau mai departe.

21 voturi

Încarc...

Publicat de Valeriu Butulescu in Critică literară, Cărţi
Comenteaza! »

În regia lui Joe Carnahan şi avându-i în distribuţie pe Liam Neeson, Frank Grillo, Dermot Mulroney, Dallas Roberts, Joe Anderson, Nonso Anozie şi James Badge Dale, thrillerul-dramă „The Grey: La limita supravieţuirii” („The Grey”) poate fi vizionat, începând de vineri, 24 februarie 2012, la cinematografele bucureştene Hollywood Multiplex, CinemaPRO, Movieplex, Cinema City Cotroceni şi Sun Plaza, Grand Cinema Digiplex, The Light Cinema, Cityplex, Glendale, precum şi în ţară, la Hollywood Multiplex Lotus Oradea, Cortina Cinema Digiplex Oradea, la Cityplex Constanţa şi Braşov, la Odeon Cineplex Cluj Napoca şi în reţeaua Cinema City din Arad, Bacău, Brăila, Cluj Napoca şi Târgu Mureş.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cinema, Video, Ştiri
Comenteaza! »

Începând de vineri, 4 martie 2011, filmul de acţiune „Mecanicul” („The Mechanic”) va rula în cinematografele bucureştene Hollywood Multiplex Bucureşti Mall, Movieplex Cinema City Cotroceni şi Sun Plaza, precum şi în reţeaua Cinema City din Baia Mare, Arad şi Bacău. Cu o distribuţie formată din Jason Statham, Ben Foster, Donald Sutherland şi Tony Goldwyn, şi cu o regie semnată de Simon West, thrillerul ne confruntă cu complicatul labirint al asasinatelor plătite, unde cea mai mică greşeală poate fi fatală.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cinema, Video, Ştiri
Comenteaza! »

În cele câteva luni de la lansarea în limba suedeză, poetul Ioan Es. Pop a devenit deja pentru suedezi un reper al literaturii române. Volumul de versuri „Ieud utan utgång” („Ieudul fără ieşire”, traducere în limba suedeză de Dan Shafran, Editura Tranan 2009) a fost recenzat cu entuziasm de cotidienele Svenska Dagbladet şi Helsingborgs Dagblad, precum şi de Radiodifuziunea suedeză. De asemenea, „Ieud utan utgång” a stârnit discuţii pe diverse bloguri literare suedeze (Bodil Zalesky, blogul scriitorului Thomas Nydahl, Sondera, Den långsamma bloggen).

Presa literară a remarcat la unison forţa poemelor lui Ioan Es. Pop: ”Claustrarea este un motiv central la poetul român Ioan Es. Pop, dar poemele în sine oferă o ieşire. Mulţumită lor, realitatea ne apare cu totul nouă. La câte poeme nu depinde totul de ton? Dacă tonul este credibil, dacă textul crede în el însuşi, cititorul este prins în mrejele lui. Tonul poeziei lui Ioan Es. Pop este unul care nu dă greş” scrie critical literar Erik Bergqvist de la Svenska Dagbladet. Comentariile lui Kristofer Folkhammar de la Helsingborgs Dagblad se îndreaptă în aceeaşi direcţie: ”Ieudul fără ieşire este format din poeme frumoase şi laconice despre claustrare, poeme cu efect întârziat. (…) Scrise într-un stil aparent simplu, la o primă privire încremenite, poemele îmi pătrund pe nesimţite în minte, zguduindu-mă cu forţa lor. Pentru că această austeritate ascunde în sine o violentă forţă claustrofobă”. Jurnalista Bodil Zalesky receptează volumul într-un mod similar: ”poemele lui Ioan Es. Pop induc cititorului o tensiune sufletească cumplită, pur şi simplu îţi iau respiraţia”. În emisiunea Obs a Radiodifuziunii suedeze, scriitorul Henrik Nilsson comentează astfel: “în poemele lui Pop domină un sentiment de claustrare care poate fi asociat cu îngrădirile impuse de dictatură. Totuşi, nu cred că că aceste poeme trebuie interpretate politic, întrucât cuprind referinţe mitologice şi existenţiale mai presus de epoci şi de orânduiri politice anume”.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Poezii, Ştiri
Comenteaza! »

Valeriu Butulescu este un dramaturg cunoscut, piesele sale de teatru bucurându-se de reprezentări scenice, atât în ţară, cât şi peste hotare. În anul 2005 a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România, la Festivalul Dramaturgiei Româneşti (Timişoara) pentru comedia amară „Hoţul cinstit”, prezentată de Teatrul Naţional „V. Alecsandri” din Republica Moldova. Apoi, surprinzător, autorul iese brusc din comedie, scriind drama „Infinitul Brâncuşi”, tradusă după scurt timp în portugheză şi engleză, dramă care a reprezentat teatrul românesc la Festivalul de la Lisabona, în interpretarea inegalabilă a regretatului maestru Ştefan Iordache.

La începutul anului 2009, Valeriu Butulescu revine la teatrul vesel şi plin de profunzime, care îi este caracteristic, terminând comedia „Insula femeilor”, cu care câştigă Premiul I la Festivalul Comediei Româneşti 2009, socotit cel mai important eveniment în domeniu. Desigur, laurii supremaţiei într-un festival naţional de teatru profesionist n-ar trebui să fie o surpriză. De-a lungul timpului, autorul a convins multă lume, de pretutindeni, cu umorul său fin, cultivat în aforismele sale, care nu întâmplător au fost traduse şi publicate în 35 (treizecişicinci) de limbi!

Pe marginea acestui eveniment am consemnat următorul interviu.

7 voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Interviuri, Teatru, Umor
2 comentarii »

Fragmente din volumul „Istoria literaturii italiene”, semnat de Francesco de Sanctis, apărut la Editura pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1965, în traducerea Ninei Façon:

Carlo Goldoni [25 februarie 1707 – 6 februarie 1793] era, ca şi Metastasio, un artist înnăscut. Ambii ar fi trebuit să devină, conform dorinţei celorlalţi, avocaţi. Goldoni a practicat chiar avocatura cu un oarecare succes. Dar la prima ocazie fugea la actori, până ce geniul lui firesc birui definitiv. Încercă mai multe genuri înainte de a găsi pe sine însuşi. Cele două celebrităţi a vremii erau Zeno şi Metastasio; drama în muzică era la modă. El scrise Amalasunta, Gustavo, Oronte, mai târziu Il festino şi câteva melodrame bufe; scrise şi tragedii, Rosmonda, Griselda, Enrico şi tragicomedii ca Rinaldo.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Iulia Muşat in Critică literară
Comenteaza! »