După o vreme de liniște, The Ark își redeschide porțile. Vineri, 16 martie 2018, Adrian Naidin Quartet susține concertul „Pân la rai”, un experiment acustic inedit, găzduit de The Ark – Depozit de viitor, un spațiu care îmbină tradiția în muzică, design și gastronomie. Accesul se face începând cu ora 19:30.
Continuare »
2 voturi
Încarc...Sub motto-ul „Leaving (to) Romania”, în perioada 26 februarie-13 martie 2018, Institutul Cultural Român din Berlin, în colaborare cu Ministerul Culturii și Identității Naționale, prezintă la Cinematograful UT Connewitz din Leipzig peste 10 proiecte cinematografice românești atât lungmetraje, cât și documentare și scurtmetraje, într-o selecție realizată de criticul de film Mihai Fulger. Evenimentul, cu acces gratuit, este un proiect-avanpremieră la ediția din acest an a Târgului Internațional de Carte de la Leipzig, unde România este țară invitată de onoare.
Criticul de film Mihai Fulger, curatorul proiectului, declară:
După perioada comunistă, în care țara se putea părăsi fie cu acordul partidului unic (și, deseori, în beneficiul acestuia), fie riscându-ți viața, România a ajuns fruntașă la capitolul emigrație către Occidentul tuturor posibilităților. Nu e de mirare, așadar, că mulți realizatori de filme de ficțiune și, mai ales, documentare au abordat subiecte legate de migrare. Mai recent, a apărut un fenomen cu sens invers, reflectat și în cinema: întoarcerea în țară a românilor din diaspora și chiar sosirea în România a unor occidentali aflați în căutarea unor locuri de muncă. Așadar, tema pe care am ales-o pentru programul de film românesc de la Leipzig, „Leaving (to) Romania”, s-a dovedit foarte ofertantă. Dată fiind și marea diversitate a perspectivelor cineaștilor selecționați, sunt convins că publicul german nu va fi deloc dezamăgit de acest program.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Editura Humanitas invită pe cei interesați la Librăria Humanitas de la Cișmigiu joi, 22 februarie 2018, la ora 19:00, la un dialog între Radu Paraschivescu, Vlad Mixich și Ioan Stanomir, cu tema „Cultură și kitsch. Flori și buruieni în grădina lumii”. Dezbaterea este prima din cele șase stimulate de seria „12 cărți despre lumea în care trăim”, dialoguri cu bibliografie, în care două cărți dau tonul și tema întâlnirilor, iar discuția are în centru un subiect de actualitate.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Inspirate de Jocurile Olimpice grecești din secolele VIII î.Hr. – IV d.Hr. și cu o istorie de aproape 100 de ani, Jocurile Olimpice de iarnă reprezintă cel mai așteptat eveniment sportiv din iarna 2018. Prima ediție a avut loc în anul 1924 în Chamonix, Franța și a reunit 5 sporturi practicate la acea vreme: bob, curling, hochei pe gheață, patinaj și schi. Jocurile Olimpice de iarnă, organizate de Coreea de Sud pentru prima dată, sunt găzduite în acest an, în perioada 9-25 februarie 2018, de orașul PyeongChang. În această țară a mai avut loc și o ediție a Jocurilor Olimpice de vară, la Seul, în 1988. Romfilatelia este alături de sportivii români participanți la cea de-a XXIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă, PyeongChang 2018 prin introducerea în circulație a unei emisiuni de mărci poștale dedicate acestui eveniment sportiv internațional. Noua emisiune de mărci poștale „Jocurile Olimpice de iarnă 2018” este disponibilă începând de vineri, 9 februarie 2018, în magazinele Romfilatelia.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Muzeul Național de Artă al României (MNAR) invită publicul joi, 25 ianuarie 2018, ora 16:00, la conferința „Artiști și soldați în Marele Război” – plasticienii atașați Marelui Cartier General și realizările lor, 1917-1918. Invitat este distinsul Dr. Adrian-Silvan Ionescu, director al Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” care vorbește despre experiența din apropierea frontului a plasticienilor, așa cum li se spunea artiștilor în acea vreme.
Continuare »
fără voturiÎncarc...
„Maupassant a înnebunit fiindcă nu credea în Dumnezeu. Acest nenorocit se îndepărtase absolut, se înstrăinase complet de divinitate.” Așa scriau pe vremuri oameni evlavioși și gingași la suflet. Astăzi s-ar zice poate, de exemplu: Maupassant s-a prăpădit de răul pesimismului, fiindcă n-a putut ajunge la o „concepție unitară de viață”. În amândouă formulele ni se prezintă, cum lesne se poate vedea, același punct de vedere nobil, cum se zice, și sublim. Eu cred că față de păreri ca aceste, mai mult pioase și binecrescute decât inteligente, n-a fost rău că în anii din urmă s-a stăruit cu oarecare băgare de seamă, și fără fraze, asupra bolii lui Maupassant. Cititorului cu educație nu-i strică să audă, chiar și mai des, că nimeni nu poate înnebuni, de-a binelea și fără hiperbolă, numai din desperare metafizică. Iar pentru istoricii literari și biografi este mai de folos, cred, să consulte câteodată psihiatria decât să se încânte cu nu-știu-ce-uri solemne, de o eleganță intelectuală foarte îndoielnică.
Pe istoricii literari îi găsesc, în general, puțin dispuși să admită o puternică influență a bolii asupra producției lui Maupassant. Obișnuit este să se dea o prelungită admirație incomparabilei sale obiectivități, și se acordă numai că, în operele din urmă, apare un caracter oarecare sentimental și duios; ori încă poate: că boala i-a sporit pesimismul. Psihiatrul Wilhelm Lange, care ne-a dat o patografie a lui Hölderlin, excelentă chiar și în părțile curat literare, scrie în studiul său critic asupra psihozei lui Maupassant : „În nuvela Le Horla se aude imbecilitatea paralitică”. Iar mai departe: „Pe când schița fantastică Sur l’eau, din 1881, este încă solid compusă, simplu și lucid scrisă, bucata intitulată Lui, din 1884, cuprinde repetări și interjecții directe ale autorului. În Horla (1887), și încă mai mult în Qui sait (1890), repetările, întrebările, suspensiile se acumulează; iar repetarea, cu evidentă satisfacție, a acelorași cuvinte cu greu găsite ne aduce aminte de perseverențele verbale ale oamenilor beți”.
Continuare »
1 voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
