20 februarie 2018

Cultură şi kitsch. Flori şi buruieni în grădina lumii

Editura Humanitas invită pe cei interesați la Librăria Humanitas de la Cișmigiu joi, 22 februarie 2018, la ora 19:00, la un dialog între Radu Paraschivescu, Vlad Mixich și Ioan Stanomir, cu tema „Cultură și kitsch. Flori și buruieni în grădina lumii”. Dezbaterea este prima din cele șase stimulate de seria „12 cărți despre lumea în care trăim”, dialoguri cu bibliografie, în care două cărți dau tonul și tema întâlnirilor, iar discuția are în centru un subiect de actualitate.



Prima ediție pornește de la volumele „Civilizația spectacolului” de Mario Vargas Llosa și „Cultura modernă pe înțelesul oamenilor inteligenți” de Roger Scruton. În cei doi autori regăsim două mari personalități implicate în dezbaterile care au influențat curentele importante de gândire ale secolului XX și în același timp doi reprezentanți ai culturii înalte, acuzată, nu de puține ori, de elitism. Mario Vargas Llosa, unul dintre marii romancieri ai lumii, laureat al premiului Nobel pentru literatură, și Roger Scruton, scriitor și publicist recunoscut în lumea anglo-saxonă, conservator asumat, fondator al Grupul Conservator de Filozofie, prezintă în cele două cărți argumente și exemple ale mutațiilor culturale care au făcut tot mai difuză și mai neclară limita între artă și kitsch, cultură și divertisment.

Mario Vargas Llosa spunea:

Probabil că niciodată în istoria omenirii nu s-au scris atâtea tratate, eseuri, teorii şi analize despre cultură ca în timpurile noastre. Acest scurt volum nu urmăreşte să sporească numărul deja mare de interpretări cu privire la cultura contemporană, ci doar să fie o mărturie despre metamorfozele suferite de cultură aşa cum încă era ea înţeleasă pe vremea când generaţia mea începea liceul sau facultatea şi despre materia pestriţă care a înlocuit-o – denaturare ce pare să se fi produs foarte uşor, cu consimţământul general.

„Civilizaţia spectacolului” reuneşte o serie de eseuri şi articole pe teme culturale pe care Mario Vargas Llosa le propune publicului în chip de semnal de alarmă: „Cultura, în sensul tradiţional al cuvântului, e în prezent pe cale să dispară“, ne avertizează, lucid şi îngrijorat, scriitorul. Banalizarea artelor şi a literaturii, triumful presei de scandal şi frivolitatea politicii sunt simptome ale unui rău mult mai mare care chinuie societatea actuală: sacralizarea divertismentului drept valoare supremă şi scop ultim al existenţei noastre. Dacă în trecut cultura era o busolă, o călăuză şi un fel de conştiinţă care ne împiedica să întoarcem spatele realităţii, astăzi, în epoca falşilor idoli şi a postculturii, întâietatea spectacolului şi a superficialităţii a devenit regula care face ca orice conştiinţă morală, intelectuală şi politică să adoarmă, orbită şi anihilată dimpreună cu libertatea noastră.

Același subiect, al transformărilor culturii, a fost documentat pe larg și de Roger Scruton în volumul „Cultura modernă pe înțelesul oamenilor inteligenți”. Începând încă din primii ani ai secolului trecut, câţiva filozofi şi istorici, câţiva eseişti şi antropologi au semnalat intrarea culturii occidentale într-un iremediabil declin. Astăzi, despre criza culturii se vorbeşte pe nenumărate voci şi pe toate meridianele. Dar înseamnă asta că înţelegem mai exact ce se întâmplă cu noi, că pătrundem mai adânc sensurile tradiţiei noastre culturale şi că vedem mai clar încotro se îndreaptă cultura contemporană?

Roger Scruton încearcă să dea un răspuns la aceste întrebări pornind de la rădăcinile religioase ale culturii înalte şi de la avatarurile suferite de ea odată cu „dezvrăjirea“ lumii petrecută în secolul Luminilor. Rând pe rând, romantismul, modernismul şi avangardele artistice au căutat să dea un răspuns consistent evacuării sacrului şi ritului din viaţa socială, apoi comercializării tot mai accentuate a artelor şi, în sfârşit, naufragiului lor deplin în ceea s-a numit kitsch. Cât priveşte speranţa într-o renaştere a culturii înalte, ea nu poate veni, crede Scruton, decât din regăsirea sensurilor originare, a acelor sensuri care ne pot purta către o participare reînnoită la viaţa etică a comunităţii.

Legat de ideea din spatele seriei „12 cărți despre lumea în care trăim“ Gabriel Liiceanu declară:

Am avut un prieten care-și începea ziua cu o lungă plimbare prin piața de idei a omenirii. Își propusese, cu o tenacitate programată și socotind că asta e suprema îndatorire a omului, să înțeleagă lumea cu mintea lui.

Dar cum poți alege, după ce ai vizitat o bună parte din tarabele culturii, exact acele idei care, strânse într-un ghem al minții, te fac să ajungi la o înțelegere care e mai aproape de adevăr decât de o erudiție găunoasă sau de o năroadă bătaie de câmpi?

Iată alegerea editurii Humanitas: 12 titluri care răspund obligației morale de a înțelege lumea curățind în prealabil mintea care judecă de prejudecățile ei, dar deopotrivă de patimile sufletului și de trufiile eului. Am vrut să împărtășesc cu cititorii iluzia că am putea alcătui, cu vremea, în astfel de mini-serii, o bibliotecă ideală care ne-ar putea scuti (sau vindeca) de rătăciri, fanatisme și prostie.

Accesul la eveniment este gratuit în baza unei rezervări prealabile prin Eventbook.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.



Acesta este un blog colaborativ, deschis tuturor. Daca doresti sa participi, vezi detalii.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

Meta

Fani pe Facebook