Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale „Federaţia Română de Judo, 50 de ani”, celebrând tradiția și palmaresul impresionat al acestui for sportiv, obținut în decursul unei jumătăți de veac. Noua emisiune de mărci poștale este disponibilă începând de vineri, 18 mai 2018, în magazinele Romfilatelia.
Continuare »
fără voturi
Încarc...
Una din schimbările cele mai caracteristice în istoria stilului de vreo șaizeci de ani – să zicem: de la simboliști încoace – a fost aceea care în scurt s-ar putea numi criza elocvenței. Arta literară europeană a trecut de la stilul discursului și al conversației la stilul meditației și al visării solitare. Literatura clasică veche, cea clasică nouă (clasicismul francez și imitațiile lui în celelalte țări), literatura romantică și prelungirile ei „realiste” sunt, general vorbind, elocvente: stilul lor, în oricare gen, este supus trebuinței de a comunica cu un public – public din fața unei tribune, sau public din salon, unde fiecare e pe rând orator și ascultător. De aici rezultă ceea ce străbunii și părinții noștri numeau stil curgător – și acest stil ei îl admirau absolut. Pentru dânșii, era de la sine înțeles că vorbirea literară trebuia să se poarte după obiceiurile și legile comunicării cu glas tare, după norme specifice oratorice sau după normele conversației între oameni binecrescuți, cu educație clasică. În acest punct tocmai s-a întâmplat revoluția literară de care vorbesc. Artistul european s-a dezbinat de public, adeseori în formă ostilă și provocătoare, a început să-l disprețuiască pe față și s-a făcut om singuratic, uneori foarte hapsân; s-a dedat fără rezervă meditației și visării independente de public, s-a făcut foarte învățat și misterios. Atunci s-a isprăvit cu stilul vorbit, elocvent sau amabil de dragul publicului. Artistul scrie pentru dânsul, ori pentru alți artiști – publicul va înțelege dac-o putea, și-i va plăcea ori nu… De altfel, acum ajungea a fi semn rău să placi publicului.
Fără îndoială, acestea trebuie înțelese în general: e vorba de direcția unei mișcări foarte largi și foarte adânci în viața literară; în detalii, excepții se găsesc destule. Anatole France a reprezintat cu perfectă îndărătnicie stilul vechi, cu toate că, în jurul lui, mișcarea de care vorbim se revărsa în forme violente; dar el părea că nu vede nimic, și-i sigur că n-a înțeles cât de puțin noutățile poeziei moderne. De aceea e foarte plăcut de citit cu glas tare din Anatole France, dar e ingrat, inutil și dăunător înțelegerii literare recitarea din autori specific moderni. De câte ori am auzit pe vreun iubitor al stilului vechi spunând că nu înțelege stilul nou, am putut observa că neînțelegerea, și prin urmare antipatia, venea tocmai de la această profundă schimbare în orientarea expresiei. Artistul vorbește singur sau, mai exact, gândește în vorbe; el își urmează firul gândului și al visului, și mersul lui e subtil, minuțios, ciudat, e, în sfârșit, așa cum e gândul și visarea în adevăr, nedichisite de dragul publicului.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Editura Humanitas Fiction invită publicul miercuri, 25 aprilie 2018, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o întâlnire cu Guzel Iahina – o nouă voce impresionantă a literaturii ruse contemporane –, prilejuită de lansarea romanului „Zuleiha deschide ochii„, apariție recentă tradusă de Luana Schidu în colecția Raftul Denisei, coordonată de Denisa Comănescu. La eveniment participă, alături de autoare, Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă și Ioan Stanomir, scriitor, publicist și politolog. Întâlnirea este moderată de Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction. Seara se încheie cu o sesiune de autografe.
Continuare »
fără voturiÎncarc...
După o ședere de o zi și o noapte, plecând de la Mânăstirea Dintr-un Lemn și vizitând în treacăt un alt schit de maici, ce se cheamă Surpatele sosirăm pe la amiază la mănăstirea Bistrița. Barbu Craiovescu, banul Craiovei, și fratele său, vornicul Pârvu, începură zidirea acestei biserici în timpul domniei lui Mihnea cel Rău, la anul 1512. Dar siliți de cruzimile lui, ei fugiră în Turcia, și abia o putură isprăvi, după întoarcerea lor, când cu oștirea adunată de peste Olt goniră pe tiran.
Surpatele se despart de Mănăstirea Dintr-un Lemn numai printr-o gârliță; acest schit, așezat pe-un deal și ocolit de un crâng, s-a clădit pe la anul 1591, de către Ștefan al II-lea Surdu, fratele lui Mihai Viteazul, prinț blând, dar necapabil și din marele număr de domnitori neînsemnați care slujesc numai drept date cronologice la repedele curs al întâmplărilor omenești.
Banul Barbu, vrăjmaș neîmpăcat al tuturor prinților ce se alegeau fără voia lui, goni asemenea și pe Vlad al VIII-lea, care se orânduise domn de Înalta Poartă, dar în sfârșit fu și el ucis de un capiciu-bassa turc ce venise în țară sub cuvânt ca să-l așeze pe tron. La anul 1524, luând domnia Radu al VII-lea, care se afla poprit la Constantinopol, făcu ban al Craiovei pe vornicul Pârvu, fratele Barbului, și după dânsul Moise I-i îi dete de soție pe sora sa, vrând să aibă mai de aproape puternica familie a Pârvuleștilor, care era groaza mai multor prinți; dar rudenia aceasta nu fu destulă ca să sprijinească pe Moise împotriva furtunii ce cruzimea lui ridicase asupră-i, și banul Pârvu dimpreună cu Moise căzură în bătălia care acesta avu cu Vlad IX, orânduitul din partea Porții. Amândoi frații Pârvulești, cum și Moise-vodă, sunt îngropați în biserica Bistriței. Pârvuleștii sunt și zugrăviți în costum boieresc, anteriu și giubea, meși cu papuci, și la cap legătura turcească.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Anul 2018 e anul inteligenței artificiale, iernilor lungi și călătoriilor interspațiale, care au depășit de ceva vreme frontierele poveștilor SF. La cea de-a șaptea ediție a singurului târg de carte SF&Fantasy din țară, „Final Frontier”, se lansează provocarea prima #BibliotecăpeMarte în week-end-ul 24-25 martie 2018, la Universitatea Dimitrie Cantemir (Splaiul Unirii nr. 176) în intervalul 11:00-19:00.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Radio România Cultural premiază luni, 19 martie 2018, pe scena Teatrului Odeon, cele mai importante reuşite ale culturii din anul 2017.
Juriul de specialitate a făcut deja cunoscute nominalizările la cele opt categorii de premii care sunt acordate în cadrul celei de-a XVIII-a ediţii a Galei Premiilor Radio România Cultural.
Actrița Tamara Buciuceanu-Botez, Universitatea Babeș-Bolyai și Filarmonica George Enescu primesc cele trei distincții speciale la Gala Premiilor Radio România Cultural.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
