Festivalul Naţional de Epigramă “Cât e Buzăul de mare”, ediţia a XI-a, a început la 7 mai 2010, ora 17:00, în Sala de consiliu a Primăriei Buzău, situată într-o clădire monumentală, dată în folosinţă încă din anul 1903, în prezenţa epigramiştilor buzoieni şi a invitaţilor din ţară şi de peste Prut.
Continuare »
2 voturi
Încarc...Zilele acestea în incinta Uniunii Scriitorilor din Moldova a avut loc lansarea cărţii de aforisme „Pâinea mea caldă”, ediţie jubiliară, semnată de cunoscutul poet şi prozator umorist Ion Diordiev, originar din Transnistria, care a împlinit frumoasa vârstă de 75 ani. Volumul cuprinde 20 de compartimente tematice, printre care: Umoristice, Satirice, Paradoxuri, Despre adevăr şi minciună, Despre dreptate şi nedreptate, Despre legi şi fărădelegi, Pedagogice, Literare, Ecologice, Despre dragoste, Despre vatra străbună etc., selectate, redactate şi sistematizate de redactorul Vasile D. Ciubuc şi ilustrate de pictorul Radu Diordiev.
Continuare »
1 voturiÎncarc...Universal Channel difuzează, în premieră pentru România, din luna mai 2010, în fiecare miercuri de la ora 22:00, serialul „Sora Jackie” („Nurse Jackie”), o comedie neagră de o jumătate de oră, emoţionantă şi amuzantă. Edie Falco este personajul pricipal, Jackie Peyton, o asistentă de la urgenţe, inteligentă şi încăpăţânată, ce lucrează în mediul complicat şi frenetic al unui spital din New York. O catolică dedicată, cu o slăbiciune pentru calmante, pentru a o ajuta pe parcursul zilei, Jackie menţine echilibrul în spital prin maniera ei de a comunica cu pacienţii şi prin propria justiţie medicală. Fiecare zi este plină de pacienţi, doctori şi colegi asistenţi, cu tot cu indiscreţiile lor. Dedicaţia neobosită a lui Jackie pentru profesia şi pentru familia sa intră în conflict cu deciziile dificile pe care trebuie să le ia cu fiecare oră, având astfel multe probleme etice de rezolvat. Serialul îi înfăţişează şi pe Eve Best, Peter Facinelli, Merritt Wever, Haaz Sleiman şi Paul Schulze, precum şi pe Anna Deavere şi Dominic Fumusa în roluri secundare.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Nicolae Mătcaş, lingvist, publicist, poet, luptător înflăcărat pentru limbă şi alfabet, patriot adevărat, a împlinit pe 27 aprilie frumoasa vârstă de 70 de ani. Cu această ocazie, din toată inima, îi dorim septuagenarului multă sănătate, noroc, fericire, soare în suflet şi realizarea celor planificate. La mulţi ani! La mai mult şi la mai mare, multstimate maestre!
Pe la mijlocul lunii ianuarie, lângă Universitatea de Stat, m-am întâlnit întâmplător cu prof. Timotei Melnic, care mi-a spus că Nicolae Mătcaş în prier rotunjeşte o dată frumoasă şi colegii se pregătesc să-l felicite cu această ocazie.
– Şi dumneata ai lucrat împreună cu Mătcaş. Te alături de noi?
– Desigur, i-am răspuns, este un om deosebit şi neapărat o să vin cu o felicitare.
Şi iată ocazia. Pe 1 martie, dimineaţa, m-a telefonat prof. univ. dr. Dionis C. Lica, pe acele vremuri prorector al institutului „Ion Creangă”, şi m-a rugat să scriu câteva rânduri despre prof. Nicolae Mătcaş, pe care vrea să le includă într-o carte dedicată jubiliarului.
Continuare »
3 voturiÎncarc...În lucrarea sa „O viaţă de om. Aşa cum a fost”, în volumul I – „Copilărie şi tinereţe”, la pagina 154, Nicolae Iorga relatează un episod despre una din vizitele „de lucru” ale regelui Carol Întâiul, ce are valoare de anecdotă:
Cu fastul obişnuit, regele înainta prin sălile de jos ale fostei reşedinţe fanariote, noi fiind în fund, fără nicio rânduială, ceea ce-mi atrase de la masivul şi brutalul rector Climescu, care-mi dăduse aşa de iertător drumul la bacalaureat unde nu ştiusem la matematici absolut nimic, strigătul de: „scoate căciula măi!”
S-a oprit, ne-a privit. Din ochii de pasăre prădalnică o licărire a trecut asupra noastră, a fetelor de lângă noi, şi glasul puţin rauc, cu întârzieri asupra silabelor străine, a răsunat, pe când un imperios gest arăta, ca pentru o trecere prin arme imediată, mieluşelele pentru care suspinam noi în bănci: mititica roşcată, care parcă se speria continuu de ceva rău de la cineva, colega care sărise odată pe fereastră, cea care ne dădea fructe din copaci, două alte apariţii stranii, cu profiluri asiatice, cele două palide fete de profesori şi bălaia regină a visurilor mele eminesciene:
– Tar tumnealor?
– Sunt studente, Maiestate!
– A! tumnealor sunt ca să nu înfeţe tumnealor.Ni-o spusese. Multe lucruri mai ştia şi regele Carol I-iul, deşi nu învăţase la Universitate cu studente.
7 voturiÎncarc...Joi, 18 februarie 2010, de la ora 18:00, are loc in sala de conferinţe a Accademia di Romania din Roma prezentarea volumului “Veneti in Romania”, semnat de Roberto Scagno, Paolo Tomasella şi Corina Turcu.
Volumul este recent publicat de catre Longo Editore din Ravenna într-o serie în care se publicaseră anterior studii despre emigraţia din regiunea Veneto în SUA, Africa de Sud, Elveţia, Australia şi Benelux. În cadrul emigraţiei din regiunea Veneto în ultima treime a sec. XIX, un capitol important, dar încă neexplorat suficient, priveşte ţările din Europa Centrală şi de Est. Emigraţia venetă a jucat în aceste regiuni un rol major în crearea infrastructurilor rutiere şi feroviare, în construcţiile publice. Cartea se ocupă în mod special de România – „sora latină din Orient”. Din provinciile venete au sosit mână de lucru calificată, artişti şi oameni de cultură. In perioada interbelică, din Veneto sosesc în România muncitori specializaţi, industriaşi, ingineri, arhitecţi, într-o emulaţie întreruptă brutal în 1948. În volum sunt publicate şi contribuţii care privesc dezagregarea comunităţii italiene din România, exodul unor italieni şi asimilarea forţată a celor rămaşi.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
