Festivalul Naţional de Epigramă “Cât e Buzăul de mare”, ediţia a XI-a, a început la 7 mai 2010, ora 17:00, în Sala de consiliu a Primăriei Buzău, situată într-o clădire monumentală, dată în folosinţă încă din anul 1903, în prezenţa epigramiştilor buzoieni şi a invitaţilor din ţară şi de peste Prut.

După ascultarea Imnului Festivalului Naţional de Epigramă “Cât e Buzăul de Mare” – scris şi compus de către epigramistul buzoian Mitică Ion şi interpretat de către cunoscutul solist buzoian George Mitrea, au început lucrările zilei prin cuvântul de „bun venit” adresat oaspeţilor de către Mihai Sălcuţan, preşedintele Cenaclului Umoriştilor al Casei de cultură a Municipiului Buzău, şi s-a trecut la decernarea premiilor Uniunii Epigramiştilor din România pe anul 2009, precum şi cele ale Concursului Naţional de Epigramă “Mircea Trifu”, operaţiuni devenite deja tradiţionale a se desfăşura în acest primitor lăcaş, fapt ce constitue o recunoaştere a valorii Festivalului Naţional de Epigramă “Cât e Buzăul de mare” şi a importanţei lui pentru mişcarea epigramatică românească.

Pentru început, preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România, domnul George Corbu şi vicepreşedintele U.E.R. Mihai Sălcuţan au înmânat titularilor, în conformitate cu criteriile stabilite prin circulara nr. 83 din 1.01.2008, cu rapoartele de activitate ale cenaclurilor de profil, cu propunerile acestora de premiere, cu clasamentele întocmite de revista „Epigrama” şi cu aportul personal semnificativ în afirmarea epigramei în literatura noastră contemporană precum şi în activitatea Uniunii Epigramiştilor din România, distincţiile şi premiile acordate pentru anul 2009:
– Titlul de epigramist al anului 2009 domnului Valerian Lică din Bucureşti;
– Premiul „Opera omnia” domnului Efim Tarlapan din Chişinău;
– Premiul special al Preşedintelui U.E.R. domnului Nicolae-Paul Mihail (Nicomah) din Sinaia , premiu sponsorizat de domnul George Corbu;
– Premiul pentru promovarea epigramei naţionale domnului Academician Mihai Cimpoi, Preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova;
– Premiul pentru activitatea managerială de cenaclu, domnului Mihai Sălcuţan din Buzău;
– Premiul pentru reflectarea realităţilor rămâneşti în creaţia unui autor din afara ţării, domnului Florea Ştefănescu din Munchen, Germania, pentru volumul Cotrocenisme (Băssisme), Munchen, 2009;
– Premiul pentru promovarea epigramei româneşti în afara graniţelor ţării printr-o amplă difuzare a acesteia în Ţara Sfântă, domnului Petre Cioclu din Israel;
– Premiul pentru difuzarea epigramei în mass-media, domnului Nelu Vasile din Turburea, Judeţul Gorj;
– Premiul pentru o revistă de cenaclu s-a acordat ex aequo:
a/ Publicaţiei ACUS, revistă trimestrială a Cenaclului Umoriştilor Sibieni „Nicolae Olahus”, la împlinirea a cinci ani de apariţie neîntreruptă şi
b/ Publicaţiei SPINUL, revistă a epigramiştilor băimăreni, la împlinirea a 4 ani de apariţie neîntreruptă.
– Premiul pentru volum de debut domnului Gheorghe Bălăceanu din Iaşi, pentru volumul „Pilule contra devierilor de caracter”, premiu sponsorizat de domnul Mihai Sălcuţan;
– Premiul pentru culegeri/antologii de gen volum colectiv „30 de ani în cetatea epigramei” editat de Asociaţia Epigramiştilor Clujeni „Satiricon”;
– Premiul pentru colaborare statornică şi performanţă la concursurile şi activităţile Uniunii Epigramiştilor din România domnului Dan Căpruciu din Galaţi;
– Premiul pentru devotament în organizarea şi susţinerea mişcării epigramatice, domnului Gavril Moisa din Cluj-Napoca;
– Premiul pentru distincţii obţinute la concursurile organizate cu prilejul festivalurilor naţionale de epigramă s-a acordat ex aequa domnilor:
a/ Vasile Larco din Iaşi şi
b/ Ioan Toderaşcu din Costeşti, judeţul Vaslui.

Se cuvine să precizăm că – potrivit celor mai sus menţionate – s-a adus la cunoştinţă regula cu caracter permanent conform căreia cei distinşi cu premii ale U.E.R. nu pot fi premiaţi – chiar cu distincţii diferite – doi ani consecutiv.

Premiile au fost constituite din cotizaţiile de mambru al U.E.R. şi din sponsorizările susmenţionate.

Domnul profesor universitar dr. Ştefan Cazimir, din împuternicirea doamnei profesor universitar dr. Elis Râpeanu, a anunţat rezultatele jurizării Concursului de epigrame „Mircea Trifu” şi le-a acordat celor distinşi:
– Marele premiu domnului Nae Bunduri, Braşov,
– Premiul 1 domnului Ion Diviza, Chişinău,
– Premiul 2 domnului Florin Rotaru, Buzău,
– Premiul 3 domnului Gheorghe Bâlici, Chişinău,
– Menţiune domnului Gheorghe Şchiop, Sibiu,
– Menţiune domnului Petre Ioan Gârda.

Solicitat fiind să ne facă dovada calităţii sale de promotor al umorului românesc, domnul profesor universitar dr. Ştefan Cazimir ne-a surprins recitându-ne:

Despre umor

Despre umor, cu seriozitate,
Nu pot în niciun fel să mă pronunţ.
Decât să-nşir clişee răsuflate,
Mai bine stau în bancă şi renunţ.

Când marii hoţi îşi văd frumos de treabă,
Fideli în toate vechiului tipic,
Şi nimeni despre asta nu-i întreabă,
Umorul nu serveşte la nimic.

Când vezi în jur atâta strâmbătate,
Cel mare că-l striveşte pe cel mic,
Iar tu rămâi cu braţe-ncucişate,
Umorul nu serveşte la nimic.

Când porcii se învăluie-n slănină,
Sub straturi tot mai groase de şoric,
Şi umilită plebea li se-nchină,
Umorul nu serveşte la nimic.

De-mi spun părerea cu sinceritate,
Din umbră mă pândeşte un denunţ.
Decât să-nşir clişee răsuflate,
Mai bine stau în bancă şi renunţ.

Domnul preşedinte George Corbu a pus în discuţia celor prezenţi criteriile ce trebuesc avute în vedere la jurizarea concursurilor de epigramă. Au luat cuvântul Gheorghe Culicovschi, Laurenţiu Ghiţă, Mitică Ion, Ioan Toderaşcu, Mihai Sălcuţan subliniindu-se faptul că nu este posibilă elaborarea unui regulament aplicabil în toate concursurile, ci doar a unor norme orientative, fiind de atributul organizatorilor şi juriilor de a stabili regulile aplicabile în cazul fiecărui concurs.

S-a luat în considerare propunerea domnului Lucian Velea ca – pentru ca oricine să se poată convinge cât priveşte obiectivitatea jurizărilor – să se asigure publicarea, pe Citatepedia.ro, cât şi pe alte site ce s-ar oferi a acorda spaţiul necesar, a epigramelor premiate cât şi a altora care pot satisface exigenţele aducerii lor la cunoştinţă publică, fără a aduce prejudicii epigramei şi epigramiştilor.

În dimineaţa de 8 mai 2010, după micul dejun, oaspeţii şi gazdele au pornit prin a face „fotografiile de grup” în Piaţa Dacia, fotografii din care nu lipseşte Turnul cu ceas care – de peste 107 ani – anunţă buzoienilor ora exactă.

Apoi, musafiri şi gazde ne-am îmbarcat într-un moderna autocar şi, ascultând muzica, înregistrată pe C.D. a „Imnului Festivalului Cât e Buzăul de mare” scris şi compus de colegul nostru Mitică Ion şi interpretată de cunoscutul solist buzoian George Mitrea, am pornit către cele două obiective ce aveam de vizitat în comuna Pârscov din judeţul gazdă: Casa memorială „Vasile Voiculescu” şi Societatea Comercială Lemn King Industry Com SRL.

Prin grija Muzeului judeţean Buzău am folosit timpul deplasării, cât şi cel al vizitei casei memoriale, pentru a afla – de la doamna muzeograf Gorgan – date privind viaţa şi opera lui Vasile Voiculescu, care s-a născut şi a trăit pe aceste meleaguri (1844–1963), a fost medic, poet, prozator, dramaturg, publicist, editor, a pătimit pentru convingerile sale şi este şi azi preţuit ca o mare personalitate a culturii româneşti, fiind distins post-mortem, în anul 1993, cu titlul de membru al Academiei Române. Edificiul în care funcţionează azi Casa Memorială a fost reconstruit în anii 1986-1988, după modelul vechii locuinţe a familiei scriitorului.

Societatea Comercială Lemn King Industry Com SRL ne-a oferit şansa de a cunoaşte o investiţie, realizată în întregime cu capital şi utilaje perfecţionate aduse din China, care transformă în ţigări tutunul adus din acea ţară. A răspuns tuturor întrebărilor noastre însuşi administratorul chinez al firmei prin traducătorul epigramist Laurenţiu Ghiţă care a făcut faţă vorbind… englezeşte.

Spectacolul de gală, de la Teatrul „George Ciprian” a fost precedat de vernisajul Expoziţiei de grafică satirică aparţinând graficianului Milică Ene, membru al Cenaclului Umoriştilor al Casei de cultură a Municipiului Buzău, ale cărui lucrări au fost – în majoritatea lor – inspirate de epigramele colegilor umorişti din acelaşi cenaclu.

Imnul Festivalului „Cât e Buzăul de Mare” a premers recitalul muzical al solistului Gabriel Dorobanţu şi producţiile literare ale invitaţilor cât şi membrilor cenaclului organizator.

Prezentarea spectacolului a fost făcută – ca şi în celelalte ediţii – de către Teodor Vârcolici.

Au urcat pe scena Teatrului „George Ciprian” şi şi-au prezentat producţiile umoristice proprii: Constanţa Apostol, Gheorghe Bâlici, Ştefan Cazimir, Dan Căpruciu, Mihai Cimpoi, Arcadie Chirşbaum, Theodor Codreanu, Marius Coge, George Corbu, Gheorghe Culicovschi, Mihai Cuţulencu, Ion Cuzuioc, Ion Diviza, Marian Grigore Dobreanu, Ananie Gagniuc, Mitică Ion, Mircea Ionescu-Quintus, Laurian Ionică, Vasile Larco, Valerian Lică, Nicolae Paul Mihail (Nicomah), Gavril Moisă, Nicolae Nicolae, Dan Viorel Norea, Ştefan Cornel Rodean, Ion Romanescu, Mihai Sălcuţan, Gheorghe Şchiop, Efim Tarlapan, Ioan Toderaşcu, Constantin Voicilaş.

Au fost distinşi cu diplome şi premii înmânate de Mihai Sălcuţan, preşedintele juriului, la Concursul Naţional de Creaţie Literară:
– Pentru carte de epigramă, volum de autor – Nicolae Nicolae, Caransebeş, pentru volumul „În cătarea puştii”
– Proză umoristică, volum de autor – Ananie Gagniuc, Constanţa, pentru volumul „Ca la balamuc”

La Concursul Naţional de Epigramă având temele „Măscărici şi Mâzgălici” şi „Omul cu Mârţoaga” s-au acordat numai trei premii, câte unul singur la fiecare temă şi un al treilea pentru grupaj din ambele teme câte o epigramă.

La tema „Măscărici şi Mâzgălici”, premiul I, Gheorghe Şchiop – Sibiu:

Parlamentarul

În lumea bună – zis suspusă –
El este-un clovn mai talentat,
Cu-o mască-atât de bine pusă,
De zici că-i om adevărat.

La tema „Omul cu mârţoaga”, premiul I, Gheorghe Bâlici – Chişinău:

Tractoristul pensionar

Pe timpuri, când urca pe un tractor,
C-o sută cai putere în motor,
Nici nu gândea, în ritmul epocal,
S-ajungă la puterea unui cal.

La grupaj, pentru ambele teme, Laurian Ionică – Craiova:

Măscărici

Această temă diafană,
Copilărească şi cuminte,
L-aduce în prim plan pe Geoană
Când fu o noapte preşedinte.

Piesa lui G. Ciprian „Omul cu mârţoaga” a fost jucată în multe ţări

La mormântul tău se roagă
Toţi cei pentru care-ai scris
Şi-ai dus ţara cu-o mârţoagă,
La Berlin şi la Paris.

La Concursul de epigramă pentru elevii de liceu “Boboc de epigramă”, cu tema “Jocul de-a vacanţa”, s-au acordat premii de debut pentru Dumitriţa-Ana Sohoţchii, Mirela-Georgiana Dumitru, Iuliana-Bianca Popa (eleve la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Buzău).

Premiile speciale ale Festivalului:
– Marele premiu “N. Gr. Mihăescu Nigrim”, George Corbu, Bucureşti
– Premiul „Ion I Pavelescu”, Theodor Codreanu, Huşi
– Premiul „Octavian Moşescu”, Ionel Iacob-Bencei, Timişoara
– Premiul „George Ciprian”, Ion Diviza, Chişinău
– Premiul „Ion Băieşu”, Ştefan Cazimir, Bucureşti

În încheiere am fost încântaţi de recitalul oferit de către solista Silvia Grigore, din Chişinău, două dintre melodiile interpretate de dânsa fiind compuse pe versurile colegului şi prietenului nostru epigramist Gheorghe Bâlici, din Chişinău.

La Festivalul Naţional de Epigramă „Cât e Buzăul de mare” au fost selectate, pentru a fi propuse spre a fi publicate în Citatepedia.ro, următoarele epigrame care, trebue să recunoaştem, în majoritatea lor, erau susceptibile a fi premiate. Dar, să nu uităm că – după cum toţi epigramiştii ştiu şi scriu – criza este un subiect al zilelor noastre care are ce are mai ales cu… premiile.

„Măscărici şi Mâzgălici”

Sunt o grupare tot mai vie
Ce o găseşti cam peste tot,
Unii numiţi prin cumetrie,
Alţii aleşi de noi, prin vot.

Gavril Moisa, Cluj-Napoca

La televiziunile din România

Pe ecrane mari şi mici,
E normal să tot apară
Măscărici şi mâzgălici,
Cu atâta circ în ţară.

Ioan Toderaşcu, Vaslui

La teatru

Când vezi pe câte-un măscărici
În vervă, fără ostoire,
Nu-l mai bisezi, dar te ridici…
Şi cauţi uşa spre ieşire!

Vasile Larco, Iaşi

Rege şi bufon

În alte vremi, mi-aduc aminte,
Distrau pe unşii de pe tron,
Iar azi, vezi câte-un preşedinte
Ce e şi rege şi… bufon!

Iulian Bostan, Galaţi

„Puterea presei”

Ale modernei ere vicii
Se detaşează cu durere:
Vin la putere măscăricii,
Că-i promovează mâzgălicii!

Laurenţiu Ghiţă, Bucureşti

Nemurire

Cândva, un mâzgălici sadea
Pictă pe şeful lui c-o bidinea
Şi măscăricii din partidul lor
L-au declarat pe loc… nemuritor!

Nicolae-Paul Mihail, Sinaia

În teatrul politic

Absurdul e la modă iar
Şi adevărul este trist:
Un măscărici e superstar
Şi-un mâzgălici e scenarist.

Gheorghe Constantinescu, Braşov

Reţetă medicală

Privind reţeta, tremurând în mână
Şi neputând, nicicum, s-o buchisească,
Oftează pacientul şi îngână:
– Of, medicina asta chinezească!…

Mihai Moleşag, Tulcea

Măscărici

Ce vă spun eu nu e banc,
Regii, la amuzament,
Aveau doar un saltimbanc
Noi… avem un Parlament!

George Ceauşu, Cârna, Dolj

Evoluţie

Deseori printre cei mici,
Întâlnim şi mâzgălici
Care-ajung, când vor fi mari,
Măscărici parlamentari.

Virgil Petcu, Ploieşti

Proiect politic

De-mi daţi trei-patru măscărici
Chiar cu minimum talent
Şi tot atâţia mâzgălici
Vă fac un… mini-parlament!

Emil Ianuş, Suceava

Actori

La cei doi mai mare fala,
Stilul lor mai dăinuieşte;
Măscăriciul umple sala,
Mâzgăliciul o goleşte.

Nicolae Mihu, Sibiu

Candidatului de stânga la preşedinţia ţării

C-o pastă ce se-ntinde
I-a mâzgălit portretul,
Să vadă cum îl prinde
Pe roşu… violetul.

Ionel Negruţ, Brăila

Jochei români

Economia în derivă,
Ţinută-n frâu de demnitari,
E o mârţoagă costelivă
Ce-i cravaşată de măgari.

Gheorghe Şchiop, Sibiu

Diferenţe

Vecinul, om cu-nvăţătură,
Stă lângă mine sus pe deal,
Trăieşte prost, ca din cultură
Şi nu ca mine dintr-un cal.

Gavril Moisa, Cluj-Napoca

Personaj

Aş spune că-i un înger… într-o doagă
Acest erou teatral, halucinant,
Numit în scenă Omul cu mârţoagă,
Iar pe şosele… Omul cu Trabant.

Ion Diviza, Chişinău

Lupta dintre sărac şi bogat

A mea „victorie” fu „netă”:
Ne-am întrecut prin teste varii
Eu, călărind o trotinetă,
Şi el, mârţoaga de Ferrari.

Dan Căpruciu, Galaţi

Modelul… spaniol

Un Don Quijote de la Istru
Şi Dulcineea lui – amorul,
L-au pus pe Sancho prim ministru,
Iar Rosinanta e poporul.

Petru-Ioan Gârda, Cluj-Napoca

„Dar cu caii ce-aţi avut?”

Mârţoaga omului smerit,
Căzând adesea din picioare,
E-un armăsar ce-a suferit
Programul de… „globalizare”.

Alexandru Gecse, Braşov

Mârţoaga şi democraţia

Când sporeşte crunt hoţia
Iar ciolanu-i scop etern,
Greu urneşti democraţia
C-o mârţoagă de guvern!

Constantin Cristian, Galaţi

Notorietate

Da, Buzăul ştim că-şi trage vlaga
Şi din branduri vechi, dar şi mai noi:
Ieri, din piesa „Omul cu mârţoaga”,
Astăzi, din „cârnatul de Pleşcoi”.

Constantin Iuraşcu-Tataia, Iaşi

Omul cu mârţoaga

Un gând îmi sună în urechi
Ce-ncepe să răsară;
Tractoarele sunt la fier vechi
În schimb mârţoaga… ară!

Vasile B. Gădălin, Cluj-Napoca

Unui fante vitezoman

Zboară noaptea pe artere
Parcă îi lipseşte-o doagă,
Cu atâţia cai putere
Şi în dreapta cu-o mârţoagă!

Ion Moraru, Galaţi

Articol de Gheorghe Culicovschi

2 voturi

Încarc...

Publicat de Gheorghe Culicovschi in Epigrame, Umor
2 comentarii »