Ediţia a XI-a a Festivalului Naţional de Epigramă „Cât e Buzăul de mare”
Casa de Cultură „Ion Caraion” a municipiului Buzău, împreună cu „Cenaclul umoriştilor” al instituţiei, organizează Ediţia a XI-a a Festivalului Naţional de Epigramă „Cât e Buzăul de mare”, în perioada 07 – 09 mai 2010.
Cu această ocazie sunt lansate două concursuri: de epigramă, respectiv de carte de epigramă şi de literatură umoristică.
1. Concurs Naţional de Epigramă cu temele inspirate de titlul „Măscărici şi mâzgălici” al volumului memorialistic al scriitorului buzoian George Ciprian (Gh. Constantinescu) publicat în anul 1958 şi respectiv al piesei „Omul cu mârţoaga”, scrisă, de acelaşi autor, în anul 1927, cu câte două epigrame inedite la fiecare temă, nepublicate (fără trimitere la lucrările amintite).
Lucrările vor fi trimise, în două exemplare, până cel târziu în ziua de 15 aprilie 2010, data poştei, pe adresa:
Sălcuţan Mihai
str. 13 Decembrie, nr.10A
Buzău, cod poştal 120.217, judeţul Buzău
cu moto şi plic mic închis pe care se va înscrie acelaşi „moto”, în care se va afla o notă ce va cuprinde iarăşi „moto” ales, identitatea, adresa, telefoanele şi adresa de e-mail ale autorului.
Sunt excluse trimiterile recomandate, care nu vor fi ridicate de la poştă.
La concurs pot participa epigramişti de pretutindeni, cu excepţia celor din judeţul Buzău.
2. Concurs Naţional de Creaţie Literară – carte de epigramă şi de literatură umoristică.
Participă cărţile de epigramă şi de literatură umoristică apărute după 01 mai 2009. Lucrările vor fi trimise în două exemplare, cel mai târziu ziua de 15 aprilie 2010, data poştei, pe adresa:
Biblioteca judeţeană “V. Voiculescu”
str. Unirii nr. 140,
Buzău, cod poştal 120.238, judeţul Buzău
cu menţionarea domiciliului autorului, codului poştal, telefonului, adresei de e-mail.
Cărţile participante la concurs rămân în patrimoniul bibliotecii.
Câştigătorii concursurilor vor fi invitaţi la festival şi recompensaţi cu premii.
Invitaţiile, programul şi premiile vor fi transmise personal.
Informaţii suplimentare se pot obţine de la preşedintele cenaclului, Sălcuţan Mihai, la tel/fax 0238/ 720.965 (biroul personal), tel. 0338/ 105.222 (domiciliu), 0745/ 760.015 (mobil) sau pe e-mail mihaisalcutan@yahoo.com.
Întocmit de Gheorghe Culicovschi
fără voturi
Încarc...
Despre Cenaclul „Umoriştilor” din Buzău
Când ne-ntâlneam, odat’ pe lună,
Aici la clubul de „umor”,
Simţeam, în loc de „voie bună”,
Senzaţia de… „somn uşor”.
La Clubul epigramiştilor:
Dintre epigramiştii consacraţi,
Având talentul lor drept armă,
Unii vorbesc să nu adoarmă,
Iar alţii dorm visând că-s…
premiaţi!
Mihai ENACHI
De dorul premiului, nu mor,
Căci sunt o damă prea modestă,
Dar despre „Clubul de Umor”,
Să ştiţi că-s mulţi care-l contestă.
În viaţă:
Dama, când dă şah la „rege”,
Din orgoliu poate-alege:
Să îl facă iute mat,
Ori cu el s-ajungă-n pat!
Condiţia succesului:
La Buzău, la Calafat,
Sau la Râmnicu Sărat
Un catren e premiat
Dacă-i şi puţin sărat!
Strategia unui mare maestru
La rege a primit şah-mat,
Într-o partidă ce-a jucat-o,
Când pe pioni i-a ignorat,
Iar dama… şi-a sacrificat-o.
Pseudoşahistică:
Cred că este chiar o dramă
Când un biet „cameleon”
Se prezintă ca o damă
Transformată din…pion!
Şahistul îndrăgostit:
Folosindu-şi „arsenalul”
Uneori chiar în exces,
Ar putea avea succes
Dacă mută bine…calul!
Maestrul candidat:
Acest şahist afemeiat,
Având căluţul în buiestru,
Ajunse candidat-maestru,
Dar şi la dame-i…candidat!
Epigrame selecţionate de juriu dintre cele primite la concursul organizat cu prilejul Festivalul Naţional de Epigramă „Cât e Buzăul de mare”
Concursul cu temele „Măscărici şi Mâzgălici” şi „Omul cu Mârţoaga”
Tema „Măscărici şi Mâzgălici”
Parlamentarul
În lumea bună – zis suspusă –
El este-un clovn mai talentat,
Cu-o mască-atât de bine pusă,
De zici că-i om adevărat.
Gheorghe Şchiop. Sibiu
Măscărici
Această temă diafană,
Copilărească şi cuminte,
L-aduce înprim plan pe Geoană
Când fu o noapte preşedinte.
Laurian Ionică
„Măscărici şi Mâzgălici”
Sunt o grupare tot mai vie
Ce o găseşti cam peste tot,
Unii numiţi prin cumetrie,
Alţii aleşi de noi, prin vot.
Gavril Moisa, Cluj-Napoca
La televiziunile din România
Pe ecrane mari şi mici,
E normal să tot apară
Măscărici şi mâzgălici,
Cu atâta circ în ţară.
Ioan Toderaşcu, Vaslui
La teatru
Când vezi pe câte-un măscărici
În vervă, fără ostoire,
Nu-l mai bisezi, dar te ridici…
Şi cauţi uşa spre ieşire!
Vasile Larco, Iaşi
Rege şi bufon
În alte vremi, mi-aduc aminte,
Distrau pe unşii de pe tron,
Iar azi, vezi câte-un preşedinte
Ce e şi rege şi… bufon!
Iulian Bostan, Galaţi
„Puterea presei”
Ale modernei ere vicii
Se detaşează cu durere:
Vin la putere măscăricii,
Că-i promovează mâzgălicii!
Laurenţiu Ghiţă, Bucureşti
Nemurire
Cândva, un mâzgălici sadea
Pictă pe şeful lui c-o bidinea
Şi măscăricii din partidul lor
L-au declarat pe loc… nemuritor!
Nicolae-Paul Mihail, Sinaia
În teatrul politic
Absurdul e la modă iar
Şi adevărul este trist:
Un măscărici e superstar
Şi-un mâzgălici e scenarist.
Gheorghe Constantinescu, Braşov
Reţetă medicală
Privind reţeta, tremurând în mână
Şi neputând, nicicum, s-o buchisească,
Oftează pacientul şi îngână:
– Of, medicina asta chinezească!…
Mihai Moleşag, Tulcea
Măscărici
Ce vă spun eu nu e banc
Regii, la amuzament
Aveau doar un saltimbanc
Noi… avem un Parlament!
George Ceauşu, Cârna, Dolj
Evoluţie
Deseori printre cei mici,
Întâlnim şi mâzgălici
Care-ajung, când vor fi mari,
Măscărici parlamentari.
Virgil Petcu, Ploieşti
Proiect politic
De-mi daţi trei-patru măscărici
Chiar cu minimum talent
Şi tot atâţia mâzgălici
Vă fac un… mini-parlament!
Emil Ianuş, Suceava
Actori
La cei doi mai mare fala,
Stilul lor mai dăinuieşte;
Măscăriciul umple sala,
Mâzgăliciul o goleşte.
Nicolae Mihu, Sibiu
Candidatului de stânga la preşedinţia ţării
C-o pastă ce se-ntinde
I-a mâzgălit portretul,
Să vadă cum îl prinde
Pe roşu… violetul.
Ionel Negruţ, Brăila
Tema „Omul cu mârţoaga”
Jochei români
Economia în derivă,
Ţinută-n frâu de demnitari,
E o mârţoagă costelivă
Ce-i cravaşată de măgari.
Gheorghe Şchiop. Sibiu
Piesa lui G. Ciprian „Omul cu mârţoaga” a fost jucată în multe ţări
La mormântul tău se roagă
Toţi cei pentru care-ai scris
Şi-ai dus ţara cu-o mârţoagă,
La Berlin şi la Paris.
Laurian Ionică, Craiova
Tractoristul pensionar
Pe timpuri, când urca pe un tractor,
C-o sută cai putere în mptor,
Nici nu gândea, în ritmul epocal,
S-ajungă la puterea unui cal.
Gheorghe Bâlici – Chişinău
Diferenţe
Vecinul, om cu-nvăţătură
Stă lângă mine sus pe deal,
Trăieşte prost, ca din cultură
Şi nu ca mine dintr-un cal.
Gavril Moisa, Cluj-Napoca
Personaj
Aş spune că-i un înger… într-o doagă
Acest erou teatral, halucinant,
Numit în scenă Omul cu mârţoagă,
Iar pe şosele… Omul cu Trabant.
Ion Diviza, Chişinău
Lupta dintre sărac şi bogat
A mea „victorie” fu „netă”:
Ne-am întrecut prin teste varii
Eu, călărind o trotinetă,
Şi el, mârţoaga de Ferrari.
Dan Căpruciu, Galaţi
Modelul… spăaniol
Un Don Quijote de la Istru
Şi Dulcineea lui – amorul,
L-au pus pe Sancho prim ministru,
Iar Rosinanta e poporul.
Petru-Ioan Gârda, Cluj-Napoca
„Dar cu caii ce-aţi avut?”
Mârţoaga omului smerit,
Căzând adesea din picioare,
E-un armăsar ce-a suferit
Programul de… „globalizare”.
Alexandru Gecse, Braşov
Mârţoaga şi democraţia
Când sporeşte crunt hoţia
Iar ciolanu-i scop etern,
Greu urneşti democraţia
C-o mârţoagă de guvern!
Constantin Cristian, Galaţi
Notorietate
Da, Buzăul ştim că-şi trage vlaga
Şi din branduri vechi dar şi mai noi:
Ieri, din piesa „Omul cu mârţoaga”
Astăzi, din „cârnatul de Pleşcoi”.
Constantin Iuraşcu-Tataia, Iaşi
Omul cu mârţoaga
Un gând îmi sună în urechi
Ce-ncepe să răsară;
Tractoarele sunt la fier vechi
În schimb mârţoaga… ară!
Vasile B Gădălin, Cluj-Napoca
Unui fante vitezoman
Zboară noaptea pe artere
Parcă îi lipseşte-o doagă,
Cu atâţia cai putere
Şi în dreapta cu-o mârţoagă!
Ion Moraru, Galaţi
Selectate de Mihai Sălcuţan,
Adăugate de Gheorghe Culicovschi