Search Results

 12 octombrie 2016

„Personalitatea şi morala în artă” de Constantin Dobrogeanu-Gherea

Dl Maiorescu a publicat în “Convorbiri” două critici literare, una în numărul din septembrie și alta în cel din aprilie. Cea dintâi asupra comediilor dlui Caragiale, un fel de răspuns criticilor făcute acestor comedii, și a doua “Poeți și critici”, un fel de răspuns celor ce critică pe Alecsandri. Amândouă articolele au fost primite cât se poate de bine de întreaga presă română și unele ziare chiar le-au reprodus, lăudând importanța și însemnătatea lor. Nu putem decât să ne bucurăm, și pentru că dl Maiorescu a scris aceste critici, și pentru că ele au fost atât de bine primite de publicul cititor, care știe să prețuiască cunoștințele literare și talentul de critică al autorului. Dar nici numele autorului, nici primirea cea bună din partea publicului nu poate să ne scutească de a analiza aceste scrieri; ba chiar tocmai numele și însemnătatea d-sale ne silesc să-i cercetăm părerile date la lumină. Și ni se cere asemenea analiză mai mult decât oricui, pentru că și noi am scris despre comediile dlui Caragiale, pentru că părerile autorului sunt în unele privințe protivnice părerilor noastre și pentru că autorul ia la vale unele idei ce ne sunt scumpe și pe care trebuie să le apărăm. Cititorii noștri nu ne vor bănui dacă ne vom opri cam mult la analiza unor fraze, argumentări, încheieri logice, așa de numeroase în micile articole ale dlui Maiorescu; căci citind scrierea noastră până la sfârșit, vor vedea că eminentul critic atinge chestii nespus de însemnate și prețioase.

Începem cu articolul asupra comediilor dlui Caragiale. Am zis că într-însul sunt multe păreri, pe care nu le primim deloc, dar trebuie să mai adăugăm că sunt altele, cu care ne unim în totul, ba sunt și unele rostite chiar de noi în articolul ce am scris asupra dlui Caragiale. Și noi zicem că „lucrarea dlui Caragiale este originală”, si noi credem despre comediile lui „că pun pe scenă câteva tipuri din viața noastră socială de astăzi” și că autorul a fost în dreptul său când și-a ales acel strat social, care, după noi, are însemnătate mult mai mare decât cred unii critici, și chiar decât pare a crede dl Maiorescu. Și noi zicem, de asemenea, că scrierile dlui Caragiale sunt mult mai pe sus decât melodramele franceze și dramele istorico-patriotico-naționale. Ne unim și cu ideea că „«trivial» este o impresie relativă din lumea de toate zilele, ca și «decent» și «indecent»” (se înțelege, nu trebuie exagerat sensul acestei fraze care ar putea îndreptăți orice pornografie). Și dacă criticul ar fi scris numai atâta, am putea să ne bucurăm că suntem de aceleași păreri, și cu atât mai mult, cu cât multe din ele le spusesem mai dinainte în Contemporanul. Dar criticul nu se mulțumește numai cu atâta, cu analiza scrierilor dlui Caragiale, ci, în scopul de a le apăra, se aruncă în teorii înalte asupra moralei în artă și tocmai aceste generalizări ni se par lipsite de temei. Dl Maiorescu vrea să apere lucrările dlui Caragiale împotriva învinuirii de nemoralitate. Spre acest sfârșit d-sa își pune întrebarea dacă arta, în general vorbind, are ori nu misiune moralizatoare, și răspunde: „Da, arta a avut totdeauna o înaltă misiune morală, și orice adevărată operă artistică o îndeplinește”. Rămâne deci să înțelegem în ce stă moralitatea artei. La această întrebare ni se dă următorul răspuns: „Orice emoțiune estetică, fie deșteptată prin sculptură, fie prin poezie, fie prin celelalte arte, face pe omul stăpânit de ea, pe câtă vreme este stăpânit, să se uite pe sine ca persoană și să se înalțe în lumea ficțiunii ideale”. În această uitare de sine, care este pricinuită de orice operă adevărat artistică, stă moralitatea artei. Pe lângă această teorie, adaugă d-sa o garnitură de argumentări, de deducții, de abstracții, încât suntem nevoiți să le reproducem aici în parte, pentru a se vedea cum și în ce chip își susține autorul teza.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 11 octombrie 2016

Dincolo de frontierele cunoașterii, Laser Valley – Land of Lights

Pentru a face cunoscut publicului larg, din ţară şi străinătate, proiectul ştiinţific de anvergură internaţională, dincolo de frontiere cunoașterii, care face din ELI-NP cea mai avansată infrastructură de cercetare din lume, având la bază fizica fotonucleară și performanțele de excepție ale unui laser de foarte mare intensitate, Romfilatelia îi dedică emisiunea de mărci poştale „Dincolo de frontierele cunoaşterii, Laser Valley – Land of Lights”, invitând colecţionarii la vizionarea unei lumi situate într-un viitor care depăşeşte barierele cunoaşterii actuale. Alcătuită din trei valori, emisiunea filatelică este disponibilă începând de marți, 11 octombrie 2016, în magazinele Romfilatelia.

t1

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 8 septembrie 2016

Sully: Miracolul de pe râul Hudson

Clint Eastwood, regizor premiat la galele Oscar, ne aduce o nouă dramă pe marile ecrane, „Sully: Miracolul de pe râul Hudson” („Sully”). Pelicula apare în cinematografele din România începând cu data de 9 septembrie 2016 şi îl are în centrul poveștii pe căpitanul Chesley „Sully” Sullenberger, interpretat de Tom Hanks, laureat al premiilor Oscar.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 25 decembrie 2014

Desiderata

Următorul text poate fi admirat într-o biserică din Baltimore, S.U.A., autorul nefiind cunoscut; se pare că textul provine din Filipine şi că ar fi fost conceput de un călugăr misionar, undeva prin secolul al XVII-lea:

Păşeşte în linişte, împăcat, prin zgomotul şi graba zilei, şi ia aminte câtă pace poate fi în tăcere. Dacă este posibil fără să îngenunchezi, trăieşte în bună înţelegere cu toţi oamenii.

Rosteşte-ţi dreptatea limpede şi blând; ascultă pe ceilalţi, chiar pe cei ignoranţi sau împătimiţi. Ei au, de asemenea, povestea lor. Evită persoanele stridente şi agresive-sunt ofensa adusă spiritului.

Nu te compara cu alţi oameni, astfel nu vei deveni vanitos şi nici dezamăgit; pentru că întotdeauna vor exista fiinţe superioare sau inferioare ţie.

Bucură-te de împliniri şi stăruie în năzuinţele tale. Ai grijă de profesiunea ta, chiar umilă; ea este bunul tău adevărat în vremuri cu noroc schimbător. Fii prudent în afaceri pentru că lumea este împovărată de înşelătorii; dar nu te lăsa orbit încât să nu mai distingi virtutea. O mulţime de oameni luptă pentru idealuri înalte şi pretutindeni viaţa este plină de eroism. Fii tu însuţi şi, mai ales, nu simula dragostea.

Nici să fii cinic în iubire, pentru că în faţa tuturor lipsurilor şi urâciunilor ea este perenă că iarba. Cu smerenie, ascultă sfatul celor încărcaţi de ani. Acceptă cu graţie elanul tinerilor. Adună putere în spirit să fii apărat în faţa nenorocirilor întâmplătoare, dar nu înnopta în casa iluziei.

Teama este născută din singurătate şi din oboseală.

Dincolo de o sănătoasă disciplină, fii îndurător cu tine. Eşti un copil al Universului, nu mai puţin decât arborii şi stelele; ai dreptul să exişti aici şi acum şi, indiferent dacă îţi este clar sau nu, Universul evoluează cum trebuie.

De aceea, fii în pace cu Dumnezeu, oricum ţi-L imaginezi tu; şi oricare îţi sunt acţiunile şi dorinţele în zgomotul confuz al vieţii, fii împăcat cu sufletul tău.

Cu toată falsitatea, truda şi visele sfărâmate, lumea este încă minunată.

Poartă-te cu grijă. Luptă să fii fericit.

SlabAcceptabilOKBunExcelent 2 voturi
Încarc...
 5 februarie 2014

Frederic Kaplan: Cum am construit o maşină informaţională a timpului

Imaginați-va dacă ați putea naviga pe Facebook… din Evul Mediu. Ei bine, nu ar fi așa departe cum sună. Într-o amuzantă și interesantă discuție, cerctetătorul și inginerul Frederic Kaplan prezintă Mașina Timpului Venețiană, un proiect ce digitează 80 de kilometri de cărți pentru a crea o simulare istorică și geografică a Veneției de-a lungul a 1000 de ani. (Filmat la TEDxCaFoscariU.)

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 9 ianuarie 2014

Tânăra fată (Ceasul nu a mai bătut ora 12)

Eu o priveam pe tânăra fată cu uimită sinceritate, ochii ei îmi zâmbeau cald, a bunătate fluidă și păreau că ar fi vrut să-mi ofere mai mult de atât. Ea era pentru mine o străină, cum și eu îi eram ei un necunoscut, dar senzația reciprocă, nedeclarată însă consimțită tacit și voit nedisimulată, era că ne știm de-o viață, probabil o alta. Mă simțeam fericit în prezența ei…

Își ținea tot timpul părul strâns, niciodată nu am văzut-o cu el despletit, doar îmi închipuiam cât de frumoasă ar fi putut arăta cu părul ei negru desfăcut pe umerii rotunzi. Simțea că o plac mult, că-mi place să fiu cât mai des în preajma ei și de fiecare dată când ne întâlneam îmi căuta privirea, îmi zâmbea anume, curat, inocent, dar nu decisiv. Aștepta să fac eu primul gest, primul pas. Era ceva mistic în surâsul ei, ceva din altă lume, o lume mult mai senină decât cea de azi, o lume pe care eu am cunoscut-o cândva, iar ea știa foarte bine lucrul ăsta. Știa pentru că și ea trăise odată în lumea aceea.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 2 voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'simula'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

septembrie 2024
L Ma Mi J V S D
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii