Din ce sunt făcute pădurile cu adevărat? De sus din aer, ecologistul Greg Asner folosește un spectometru și lasere de mare putere pentru a cartografia natura în detaliu caleidoscopic 3D – ceea ce el numește „un sistem high-tech de contabilizare” a carbonului. În acest discurs fascinant, Asner transmite un mesaj foarte clar: Pentru a ne salva ecosistemele, avem nevoie de mai multe date, obținute prin noi modalități.
În regia suedezului Mikael Håfström, filmul „Escape Plan: Testul suprem” („Escape Plan”) poate fi vizionat începând cu 25 octombrie 2013 la Hollywood Multiplex, Movieplex, The Light Cinema, Grand Cinema Digiplex Băneasa, reţeaua Cinema City (Arad Atrium, Arad Galleria, Bacău, Brăila, Cluj Iulius, Cluj Polus, Constanţa, Cotroceni, Ploiești, Sun Plaza, Târgu Mureș), Cinema Glendale (București), Palace (Oradea), Cortina (Oradea), Cityplex (Constanța, Brașov), Grand Mall (Satu Mare), Cinema Dacia (Buzău), 3D Colours Cinema (Craiova), Cinema Ostroveni din Râmnicu Vâlcea precum si la Cine Grand – Botoşani.
Începând de vineri, 15 iunie 2012, filmul „Vacanţă după gratii” („Get the Gringo”), avându-l în fruntea distribuţiei pe Mel Gibson, intră în cinematografele din Bucureşti şi din întreaga ţară. Filmul va rula la Hollywood Multiplex Bucureşti Mall, Movieplex, Cinema City Cotroceni şi Sun Plaza, Grand Cinema Digiplex, The Light Cinema şi Glendale Studio, precum şi în ţară, la Hollywood Multiplex Lotus Oradea, Cortina Cinema Digiplex Oradea, la Cityplex Constanţa şi Brasov, la Odeon Cineplex Cluj-Napoca, în reţeaua Cinema City din Arad, Brăila, Piteşti, Cluj-Napoca şi Constanţa, precum şi la Grand Mall Cinema – Satu Mare.
Sistemele școlare din America sunt susținute financiar de cele 50 de state. În această prezentare înflăcărată, Bill Gates spune că bugetele statelor sunt pline de trucuri de contabilitate care maschează adevăratele costuri ale sistemului medical și ale pensiilor şi astfel sunt afectate de deficite care se adâncesc – iar educaţia este cea care este afectată, întrucât nu mai primeşte finanţare.
„După banchet”, de Yukio Mishima – o lectură lipsită de entuziasm (imputabilă într-o oarecare măsură, bănuiesc, şi traducerii). Acest etern candidat la Premiul Nobel, Yukio Mishima, descrie o mezalianţă din Japonia contemporană, la o vârstă care este mai aproape de apus decât de răsărit.
Dacă nu ar fi la mijloc o căsătorie, care îndeobşte este asociată cu iubirea, s-ar putea foarte bine crede că este descris un registru contabil: investiţiile financiare, sentimentale, de diligenţă ale unei femei care, după ce se împăcase cu propria singurătate, descoperă bărbatul care îi poate asigura un mormânt onorabil. Această abordare lucidă a imaginii propriei morţi îi dinamizează la suprafaţă viaţa şi, deşi parcurge un traseu de un banal ucigător al relaţiei maritale, încheiate oricum târziu, se dovedeşte că în acest fel îşi capitalizează revelaţia propriului nivel de conştiinţă.