Search Results

 12 octombrie 2016

„Personalitatea şi morala în artă” de Constantin Dobrogeanu-Gherea

Dl Maiorescu a publicat în “Convorbiri” două critici literare, una în numărul din septembrie și alta în cel din aprilie. Cea dintâi asupra comediilor dlui Caragiale, un fel de răspuns criticilor făcute acestor comedii, și a doua “Poeți și critici”, un fel de răspuns celor ce critică pe Alecsandri. Amândouă articolele au fost primite cât se poate de bine de întreaga presă română și unele ziare chiar le-au reprodus, lăudând importanța și însemnătatea lor. Nu putem decât să ne bucurăm, și pentru că dl Maiorescu a scris aceste critici, și pentru că ele au fost atât de bine primite de publicul cititor, care știe să prețuiască cunoștințele literare și talentul de critică al autorului. Dar nici numele autorului, nici primirea cea bună din partea publicului nu poate să ne scutească de a analiza aceste scrieri; ba chiar tocmai numele și însemnătatea d-sale ne silesc să-i cercetăm părerile date la lumină. Și ni se cere asemenea analiză mai mult decât oricui, pentru că și noi am scris despre comediile dlui Caragiale, pentru că părerile autorului sunt în unele privințe protivnice părerilor noastre și pentru că autorul ia la vale unele idei ce ne sunt scumpe și pe care trebuie să le apărăm. Cititorii noștri nu ne vor bănui dacă ne vom opri cam mult la analiza unor fraze, argumentări, încheieri logice, așa de numeroase în micile articole ale dlui Maiorescu; căci citind scrierea noastră până la sfârșit, vor vedea că eminentul critic atinge chestii nespus de însemnate și prețioase.

Începem cu articolul asupra comediilor dlui Caragiale. Am zis că într-însul sunt multe păreri, pe care nu le primim deloc, dar trebuie să mai adăugăm că sunt altele, cu care ne unim în totul, ba sunt și unele rostite chiar de noi în articolul ce am scris asupra dlui Caragiale. Și noi zicem că „lucrarea dlui Caragiale este originală”, si noi credem despre comediile lui „că pun pe scenă câteva tipuri din viața noastră socială de astăzi” și că autorul a fost în dreptul său când și-a ales acel strat social, care, după noi, are însemnătate mult mai mare decât cred unii critici, și chiar decât pare a crede dl Maiorescu. Și noi zicem, de asemenea, că scrierile dlui Caragiale sunt mult mai pe sus decât melodramele franceze și dramele istorico-patriotico-naționale. Ne unim și cu ideea că „«trivial» este o impresie relativă din lumea de toate zilele, ca și «decent» și «indecent»” (se înțelege, nu trebuie exagerat sensul acestei fraze care ar putea îndreptăți orice pornografie). Și dacă criticul ar fi scris numai atâta, am putea să ne bucurăm că suntem de aceleași păreri, și cu atât mai mult, cu cât multe din ele le spusesem mai dinainte în Contemporanul. Dar criticul nu se mulțumește numai cu atâta, cu analiza scrierilor dlui Caragiale, ci, în scopul de a le apăra, se aruncă în teorii înalte asupra moralei în artă și tocmai aceste generalizări ni se par lipsite de temei. Dl Maiorescu vrea să apere lucrările dlui Caragiale împotriva învinuirii de nemoralitate. Spre acest sfârșit d-sa își pune întrebarea dacă arta, în general vorbind, are ori nu misiune moralizatoare, și răspunde: „Da, arta a avut totdeauna o înaltă misiune morală, și orice adevărată operă artistică o îndeplinește”. Rămâne deci să înțelegem în ce stă moralitatea artei. La această întrebare ni se dă următorul răspuns: „Orice emoțiune estetică, fie deșteptată prin sculptură, fie prin poezie, fie prin celelalte arte, face pe omul stăpânit de ea, pe câtă vreme este stăpânit, să se uite pe sine ca persoană și să se înalțe în lumea ficțiunii ideale”. În această uitare de sine, care este pricinuită de orice operă adevărat artistică, stă moralitatea artei. Pe lângă această teorie, adaugă d-sa o garnitură de argumentări, de deducții, de abstracții, încât suntem nevoiți să le reproducem aici în parte, pentru a se vedea cum și în ce chip își susține autorul teza.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 28 iunie 2016

Calea Idei Brown

Librăria Humanitas de la Cişmigiu organizează miercuri, 29 iunie 2016, de la ora 19:00, o seară dedicată romanului „Calea Idei Brown” de Ricardo Piglia, una din cele mai importante voci ale literaturii hispano-americane contemporane. La eveniment participă Tania Radu, critic literar, Ioana Bâldea Constantinescu, scriitoare şi jurnalist cultural, şi Alina Cantacuzino, traducătoarea romanului.

invit_29iun2016

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 6 ianuarie 2016

Pentru Regină şi ţară

„Pentru Regină şi ţară” („Queen & Country”), drama autobiografică în regia lui John Boorman (care a mai realizat „Excalibur”, „Deliverance”, „Hope and Glory”, „The Tailor of Panama”), are premiera în România vineri, 8 ianuarie 2016. Filmările au fost făcute în cea mai mare parte în România.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 30 iulie 2015

Alexandru Papadopol participă la Festivalul de Film de la Sarajevo 2015

Actorul Alexandru Papadopol participă la Festivalul de Film de la Sarajevo, unde filmul românesc “Acasă la tata”, în care joacă rolul principal, a fost selecționat în competiția oficială.

Pelicula „Acasă la tata” reprezintă debutul regizoral în lungmetraj al regizorului Andrei Cohn. A fost inclusă în secţiunea premiere internaţionale a Festivalului de Film de la Sarajevo, care se desfășoară în perioada 14-22 august 2015.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 24 martie 2014

Festivalul Internaţional de Film Bucureşti 2014

Cea de-a 10-a ediție a Festivalului Internațional de Film București, cel mai vechi festival competitiv din Capitală destinat exclusiv filmului de lungmetraj, are loc în perioada 26 martie – 2 aprilie 2014, la Cinema Studio, NCRR – Studioul Horia Bernea, sala Elvira Popescu și Institutul Cervantes.

În premieră în acest an, Festivalul Internațional de Film București propune o scurtă selecție de filme lansate în cadrul prestigiosului Festival de Film de la Veneția. Sylvain Auzou, selecționerul Venice Days, aduce la București, sub denumirea „Venice Days Presents”, trei filme care au făcut istorie: „Viață frumoasă” („Belle Vie”), extraordinarul debut în lungmetraj al lui Jean Denizot, primit cu ovații la Salonic, „Angers; Bethleem”, primul film tânărului Yuval Adler, laureat cu 7 premii (din 13 nominalizări) la Premiile Academiei de Film din Israel, și „C.R.A.Z.Y”, filmul cu care Jean-Marc Vallée a câștigat aprecierea criticii internaționale, cu aproape 10 ani înainte de dublu-oscarizatul „Dallas Buyers Club”.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 5 martie 2014

Paradisul spulberat

„Paradisul spulberat” („The Broken Circle Breakdown”), drama musical în regia lui Felix Van Groeningen, cu Veerle Baetens şi Johan Heldenbergh, are premiera în România vineri, 7 martie 2014. Filmul a fost nominalizat la Oscar 2014 pentru Cel mai bun film străin şi a fost premiat la César 2014, în cadrul aceleiaşi secţiuni.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'ateu'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

noiembrie 2024
L Ma Mi J V S D
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii