„Ferbonia„, primul volum din seria fantasy a autoarei Ioana Nicolaie, publicat la Editura Arthur în anul 2016, ajunge la cititorii din Macedonia. Universul fantastic din „Ferbonia” depășește astfel pentru prima dată granițele țării în care a fost creat, prin intermediul traducerii care urmează să apară la editura Prozart Media, condusă de scriitorul, editorul și managerul cultural macedonean Dejan Trajkoski.
Continuare »
fără voturi
Încarc...Filmul de aventură „Legenda lui Tarzan” („The Legend of Tarzan”), cu Alexander Skarsgard în rolul legendarului personaj creat de Edgar Rice Burroughs, are premiera pe marile ecrane din România pe 8 iulie 2016. În film mai apar şi laureatul Premiului Oscar Samuel L. Jackson, Margot Robbie, nominalizatul la Premiul Oscar Djimon Hounsou, câştigătorul Premiului Oscar Jim Broadbent şi dublul laureat al Premiului Oscar Christoph Waltz.
Continuare »
1 voturiÎncarc...Începând cu prima zi a săptămânii în care Domnul Iisus a intrat în Ierusalim, călare pe un măgăruș, și până la înviererea Sa din morți, în mod tradițional, această săptămână a fost numită Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare a Paștilor. În această perioadă, ne aflăm în cea mai măreață, binecuvântată și cea mai minunată perioadă a anului, indiferent de programarea ei calendaristică sau de acceptarea ei între Marile Religii ale Lumii.
Au trecut aproape două mii de ani și an de an, ne aducem aminte că Domnul Iisus, întrupat de la Tatăl prin Fecioara Maria, a venit și a locuit printre oameni, s-a făcut Om ca să înțeleagă nevoile și problemele noastre, ca apoi, să fie răstignit pe o cruce, un stâlp de tortură, ca să aducă oamenilor, celor care cred în jertfa și învierea Lui, mântuirea.
Continuare »
6 voturiÎncarc...
De curând a apărut la Humanitas Fiction volumul de eseuri „Mereu aceeaşi nea şi mereu acelaşi neică“ de Herta Müller, în traducerea lui Alexandru Al. Sahighian, în seria de autor dedicată laureatei Premiului Nobel pentru literatură din 2009.
Noul volum de eseuri al Hertei Müller este deopotrivă un autoportret al scriitoarei, permiţându-i cititorului să urmărească un drum care duce din micul sat bănăţean natal la literatură, precum şi portretul unei epoci creionate precis şi necruţător.
Herta Müller oferă, în episoadele autobiografice, o privire foarte personală asupra scrisului ei şi a căutării obstinate a cuvântului adevărat. Eseurile despre autorii care-i sunt aproape – Oskar Pastior, Elias Canetti, M. Blecher, Emil Cioran – ori despre Maria Tănase şi cântecele ei întregesc acest volum, dovedind totodată participarea empatică, pasiunea autoarei pentru literatură şi, nu în ultimul rând, pentru limba şi cultură română.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Epigramistul Florea Ştefănescu îşi are domiciliul la Munchen – Germania. Am avut onoarea să-l cunosc în urmă cu aproape 11 ani la Ploieşti, cu prilejul lansării izbutitului său volum „Epigrama germană de cinci secole, (selecţiuni antologice)”.
Recent, am constatat, cu satisfacţie, că a adăugat câteva epigrame proprii în Citatepedia.ro şi am socotit de cuviinţă să-mi exprim admiraţia şi să îl invit public ca, pe lângă creaţiile domniei sale, să contribuie şi cu foarte reuşitele traduceri din epigramiştii germani, fiind păcat ca asemenea comoară să rămână doar între coperţile unor cărţi. Spre surprinderea mea, cineva a pus la îndoială că ar exista epigramişti germani. Motivat şi de scoaterea la lumină a adevărului, am dat curs rugăminţii domnului Florea Ştefănescu de a adăuga eu în Citatepedia.ro epigramele traduse din germană de domnia sa – ajutat şi de soţie, cunoscătoare deplină a subtilităţilor limbii din care se traducea. Prin urmare, epigramele autorilor germani se află – în majoritate – în spaţiile destinate acestora: Martin Opitz, Friedrich von Logau, Valentin Loerber, Cristian Wernicke, Friedrich Gottlieb Klopstock, Abraham Gotthelf Kastner, Gotthold Ephraim Lessing, Johann Gottfried von Herder, Goethe, Schiller, Ignaz Franz Castelli, Friedrich Ruckert, Franz Grillparzer, Wilhelm Muller, August Graf von Platen, Emanuel Geibel, Paul Heise, Oscar Blumenthal, Otto Ernst, Ludwig Fulda şi Cristian Morgenstern.
Continuare »
3 voturiÎncarc...Articol despre piesa „Waxing West” de Saviana Stănescu, publicat de Lars Ring în ziarul suedez „Svenska Dagbladet”, în traducerea pusă la dispoziţie de Institutul Cultural Român de la Stockholm:
Dramalabbet lărgeşte perspectiva asupra teatrului. Trupa continuă să monteze exclusiv piese noi, acum însă şi texte provenite din alte ţări. În această toamnă au jucat cu succes piesa Vita glöden / White Embers, a româncei Saviana Stănescu.
De asemenea, în acest weekend teatrul a găzduit spectacolul cu piesa Waxing West de aceeaşi autoare: o producţie a legendarei trupe de avangardă La MaMa din New York, care, la 48 de ani de la prima îndrăzneaţă montare, continuă cu proiecte de înaltă clasă.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
