Forumul Cultural Austriac, în parteneriat cu Arhiva Națională de Filme – Cinemateca Română, organizează, în perioada 20–22 februarie 2013, scurt filmAT. Evenimentul, găzduit de Cinemateca Eforie (Str. Eforie nr. 2, Bucureşti), include 15 scurtmetraje austriece, reprezentând cele mai de succes filme scurte din 2012. Toate producțiile au fost nominalizate la premiul pentru Cel mai bun scurtmetraj, oferit anual de Academia Filmului Austriac. Marea majoritate a filmelor sunt prezentate în premieră în România. Filmele vor rula zilnic, începând cu ora 19:00. Pentru a facilita accesul publicului la selecția de scurtmetraje importante ale cinematografiei austriece, intrarea la proiecții este liberă, în limita locurilor disponibile. Toate filmele sunt subtitrate îin limba engleză.
„Insula femeilor” şi „Infinitul Brâncuşi”, – cele două volume de teatru semnate de Valeriu Butulescu şi publicate recent de „Editura Măiastra” din Târgu – Jiu au atras, pe bună dreptate, atât atenţia criticii literare, cât şi interesul publicului cititor. Spumoasa comedie „Insula femeilor” a fost prezentată la Bucureşti, mai întâi sub forma unui spectacol lectură, realizat de regizorul Gabriela Dumitru la Teatrul de Comedie din Bucureşti, cu implicarea unui valoros grup de actori ai acestui teatru, în frunte cu cu actriţa Mihaela Teleoacă, difuzat ulterior, în mai multe rânduri, de Radio România Cultural.
Apoi, volumul „Insula femeilor” a fost lansat în Sala Oglinzilor a Uniunii Scriitorilor, în cadrul unei reuniuni a Clubului Dramaturgilor, moderată de cunoscutul critic şi om de teatru Mircea Ghiţulescu. Cartea a fost prezentată de Horia Gârbea – preşedintele Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti -, el însuşi un important autor dramatic. Despre piesă au vorbit şi au scris favorabil şi alţi dramaturgi (Olga Delia Mateescu, Lucia Verona, Mircea M. Ionescu, Ioan Drăgoi), dar şi criticul de teatru Jeana Morărescu. A urmat un savuros spectacol lectură al piesei, realizat de actorii de la Teatrul Metropolis, coordonaţi de regizorul Mircea Marin.
Aerosmith, una dintre cele mai importante formaţii americane de rock, porneşte din nou la drum şi va lua Europa cu asalt. Turneul lor, intitulat „Cocked, Locked, Ready to Rock”, va debuta în această vară şi va fi printre cele mai importante evenimente muzicale ale anului 2010.
România face parte şi ea, pentru prima oară, din lista ţărilor în care celebrii rockeri vor susţine concerte. Evenimentul va avea loc pe data de 18 iunie 2010, la Romexpo Bucureşti, în formula care i-a consacrat: Steven Tyler (voce), Joe Perry (chitară, backing vocal), Brad Withford (chitară), Tom Hamilton (chitară bas) şi Joey Kramer (percuţie). „Events este printre puţinii promoteri est-europeni care reuşeşte performanţa să pună Bucureştiul pe harta turneului Aerosmith. Singurele capitale apropiate care vor avea privilegiul de a-i vedea live pe cei mai iubiţi rockeri ai Americii sunt în acest moment Atena şi Praga. Estimăm că apetitul fanilor pentru bilete va depăşi capacitatea locului”, a declarat Sorina Burlacu, director general Events, organizatorul concertului.
Începând din 23 octombrie 2009, thrillerul SF „Surogate” („Surrogates”) va rula pe marile ecrane din România. Filmul, regizat de Jonathan Mostow, este inspirat după un roman grafic Top Shelf Comix, foarte popular şi inventiv, al lui Robert Venditti şi Brett Weldele. Din distribuţie fac parte Bruce Willis, Radha Mitchell, Rosamund Pike, Boris Kodjoe, James Francis Ginty, Michael Cudlitz, James Cromwell şi Ving Rhames.
„Surogate” aduce în faţa spectatorului o lume născută din comoditatea oamenilor şi din teama noastră, a tuturor, de a ne înfăţişa celorlalţi slăbiciunile şi urâciunea, mizeria şi nefericirea. Viaţa ar fi oare ea mai simplă dacă am putea să arătăm lumii, în loc de obrazul ridat şi obosit, în loc de expresia îndurerată şi deznădăjduită, o iluzie a eternei tinereţi, a perfecţiunii fizice, a frumuseţii fără cusur? Care ar fi oare lucrul acela ce ne-ar lipsi cel mai mult atunci când, graţie tehnologiei, trupurile noastre ar arăta perfect? Răspunsul e simplu: atingerea caldă a omului imperfect de lângă noi.
Cred că rolul citatului poate fi esenţial în educaţie. După atâtea mii de ani de istoricitate, Pantheonul cultural universal geme de nume mari, iar inflaţia de mentori şi-a atins cote incredibile. Bietul elev, rătăcit în mulţimea aceasta de înţelepţi, nu ştie ce să mai creadă şi pe cine să citească. Dezorientat, caută refugiul pe stadioane, în zgomotul ritmic al unei discoteci sau navighează plictisit pe apele virtuale ale Internetului.
Dascălii fac şi ei ce pot. De cele mai multe ori dictează elevilor liste lungi de aşa-zise lecturi obligatorii. Dar practica dovedeşte că lectura din obligaţie este un lucru fără sens şi fără efect. Înţelepţii au scris uneori zeci de cărţi, iar unele dintre acestea sunt plictisitor de înţelepte. Elevii nu se prea obosesc cu cititul, aflându-ne în perioada în care la şcoală totul pare facultativ. În consecinţă, cărţile de la lecturile obligatorii rămân necitite. Ştiu şi profesorii acest lucru. Nu protestează, pentru că programa este programă.
Fragmente din volumul „Scriitori francezi”, apărut la Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1978 – articolul despre Antoine de Saint-Exupéry (29 iunie 1900 – 31 iulie 1944, dispărut în cursul unei misiuni militare) este semnat de Irina Eliade:
„În anii de după cel de-al Doilea Război Mondial – ani tulburi şi grei în decursul cărora Franţa se străduia să-şi restabilească echilibrul – traiectoria înscrisă de operele semnate de Saint-Exupéry părea să se suprapună atât de exact peste cea trasată de faptele săvârşite de aviatorul căzut la datorie în vara anului 1944, încât a dat naştere unui mit, după cum reiese din mărturiile cuprinse în cele două numere consacrate, în 1947, de revista Confluences scriitorului dispărut.”