17 martie 2009
Fragmente din volumul „Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc” semnat de Nicolae Manolescu, apărut la Editura Gramar, Bucureşti, 2006; capitolul este intitulat „Arghezi şi Urmuz”
„Una din acele întâmplări, care, evocate după trecerea timpului, lasă să se vadă un semn al destinului, i-a pus în legătură, la începutul anului 1922 (sau, mai probabil, cu câteva luni înainte) pe Tudor Arghezi şi pe Urmuz. Există un element straniu în această întâlnire, cel puţin în partea ei epistolară. S-au păstrat două scrisori, câte una de la fiecare (Pagini bizare, ediţia Saşa Pană, 1970). Proaspăt redactor al Cugetului românesc, Arghezi îi scrie lui Urmuz, care se mai numea D. Demetrescu-Buzău, era ajutor de grefier la Curtea de Casaţie şi nu tipărise încă nimic: ‘Vreau să-mi rezerv plăcerea de a te fi publicat eu întâi…’ Suntem în registrul serios. Arghezi continuă însă în cel ironic: ‘… şi îţi prezic în noua şi neaşteptata d-tale carieră succese care vor contribui să-ţi sporească foloasele funcţiei de magistrat.’ Din scrisoare, înţelegem că magistratul ezita să devină scriitor. Ca să-i nimicească ‘ereziile’ şi să-i spulbere ‘temerile’, redactorul îi înfăţişează programul revistei, care ‘iese cu colaborarea tuturor profesorilor universitari, ceea ce nu înseamnă că şi cu colaborarea tuturor scriitorilor’. Argumentul are evident în vedere scrupulele magistratului, nu pe ale scriitorului; deşi nouă, astăzi, bizareria prozelor ce urmau a se tipări într-o revistă atât de academică ne reţine cu mult mai mult atenţia decât frica funcţionarului superior de la casaţie de a-şi da în vileag preocupări socotite îndeobşte nepotrivite cu rangul său; mai ales că el şi redactorul conveniseră să recurgă la un pseudonim.”
Continuare »
Încarc...
Publicat de Iulia Muşat in Critică literară, Cărţi
5 ianuarie 2009
Umberto Eco, născut pe 5 ianuarie 1932, este una dintre cele mai importante figuri din semiotica europeană, un teoretician desăvârşit şi extrem de plăcut la lectură, pertinent şi dinamic, solicitant şi abil în a capta atenţia şi interesul lectorului. Pe lângă sistemul teoretic, autorul a găsit de cuviinţă să-l ilustreze practic, în câteva structuri romaneşti ce i-au adus popularitatea şi în rândul profanilor. Una dintre ideile de bază pe care am construit o analiză a romanului său, „Numele trandafirului”, este aceea că fiecare cititor alege, dintr-o carte oarecare pe care o citeşte, exact ceea ce poate înţelege şi asimila, în funcţie de calităţile sale native, interesele personale şi bagajul de cunoştinţe pe care îl posedă până în acel moment. Prin urmare, o carte se dovedeşte a fi – în fapt – o multitudine de cărţi, iar romanul lui Eco demonstrează chiar prin construcţie acest lucru.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Iulia Muşat in Articole, Cărţi
17 decembrie 2008
Mulţi îl cunosc ca ziarist, fiind în decursul anilor redactor sau redactor-şef al mai multor reviste şi cotidiane din Cluj-Napoca şi Craiova. Alţii îl ştiu mai ales ca scriitor de science fiction, chiar şi ca aforist şi poet. Cert este că viaţa lui Victor Martin a stat, în multe feluri, sub semnul scrisului, spre care a simţit o atracţie irezistibilă.
Prezent de ceva vreme şi pe Citatepedia, cu aforisme şi literatură SF, Victor Martin ne-a acordat recent un interesant interviu, prin care îşi exprimă opiniile despre scris şi nu numai.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Aforisme, Interviuri, Science fiction
27 noiembrie 2008
Există oameni, iar Florentina Ţilea este unul dintre ei, care nu doar sunt plini de trăiri, dar le transmit cu bucurie altora. Este ceva ce se simte, nu se explică. Recent, ne-a acordat un interviu – am fi putut întreba orice şi ne-ar fi răspuns cu aceeaşi energie, doar cuvintele ar fi diferit. Şi câte nu ar avea de povestit această actriţă care nu este pasionantă doar de teatru, ci de viaţă.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Interviuri, Teatru
23 septembrie 2008
În Danemarca, la Editura EyeCorner, a apărut recent cartea „Arstider i Skeptikerens Rimmel” („Anotimpuri în Cerul Scepticului”), care cuprinde aforismele lui Valeriu Butulescu traduse în limba daneză. Traducerea şi îngrijirea ediţiei au fost asigurate de doi distinşi profesori universitari: dr. Camelia Elias (Universitatea Roskilde) şi dr. Bent Sorensen (Universitatea Aalborg).
Cartea va avea parte de o primă prezentare miercuri, 24 septembrie 2008, la sediul Ambasadei României de la Copenhaga, din iniţiativa ambasadorului Theodor Paleologu. Despre carte vor vorbi cei doi traducători. Vor participa oameni de cultură danezi şi invitaţi ai corpului diplomatic.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Aforisme, Cărţi, Ştiri
14 iulie 2008
La Humanitas Fiction a apărut în colecţia Raftul Denisei romanul „Dulce companie” de Laura Restrepo (traducere din spaniolă de Cornelia Rădulescu).
O reporteră investighează apariţia miraculoasă a unui înger într-unul dintre cele mai sărace cartiere ale Bogotei. Pe măsura ce ancheta jurnalistică avansează, ies la iveală tot mai multe secrete, dar începe şi o superba poveste de dragoste. Unde se află adevărul, cine este misteriosul înger? Este oare posibilă iubirea dintre o făptură celestă şi una omenească?
Scriitoarea Isabel Allende a spus despre acest roman: „Îngerul Laurei Restrepo ne învaţă să vedem dincolo de aparenţe şi să privim lumea cu intuiţie, imaginaţie, umor şi credinţă”.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Ştiri
5 voturi