Festivalul Naţional de Teatru, ajuns în acest an la cea de-a 20 a ediţie, are loc în perioada 30 octombrie – 7 noiembrie 2010. Este o manifestare de amploare, o mare bucurie pentru iubitorii de teatru în toate formele lui.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Teatru, Ştiri
Comenteaza! »

Teatrul de Comedie prezintă miercuri, 27 octombrie 2010, ora 19:00, Sala Mare, la premiera oficială a spectacolului „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de Edward Albee, în traducerea lui Ionuţ Grama. Distribuţia este alcătuită din Emilia Popescu (Martha), Ştefan Bănică Jr. (George), Diana Cavallioti (Honey) şi Radu Iacoban / Constantin Diţă (Nick). Regia artistică este semnată de Gelu Colceag, iar scenografia de Diana Cupşa.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Teatru, Ştiri
Comenteaza! »

Poeţii Anca Mizumschi şi Bogdan O. Popescu vor apărea sâmbătă, 2 octombrie 2010, pe scena Festivalului Internaţional de Poezie de la Uppsala, la invitaţia Institutului Cultural Român de la Stockholm. Publicul suedez va asculta o selecţie din versurile lor în limbile română şi suedeză, traducerea aparţinându-i reputatei traducătoare Inger Johansson. Festivalul, care se află la a 5-a ediţie, se concentrează în special asupra literaturii tinere. Alţi poeţi români care au participat în trecut la festival sunt Adela Greceanu, Dan Sociu şi Elena Vlădăreanu.

Pentru Anca Mizumschi, vizita în Suedia va cuprinde şi o oprire la ICR Stockholm, unde va deschide sezonul de toamnă al Salonului de poezie, împreună cu poeta suedeză Åsa Ericsdotter. Întâlnirea va avea loc pe 30 septembrie 2010, de la ora 18:00, şi va relua, din perspectivă feminină, tema dragostei şi a luptei dintre sexe, care a stat în centrul întâlnirii din luna mai, dintre Jörgen Gassilewski şi Daniel Bănulescu.

Salonul de poezie îşi propune să-i prezinte publicului suedez pe cei mai reprezentativi poeţi români contemporani, alături de poeţi suedezi cu care aceştia au afinităţi. Din 2007, când a fost înfiinţat, Salonul i-a avut ca invitaţi pe cei mai cunoscuţi poeţi ai celor două culturi, precum şi pe numeroşi actori suedezi.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Poezii, Ştiri
1 comentariu »

Epigramistul Florea Ştefănescu îşi are domiciliul la Munchen – Germania. Am avut onoarea să-l cunosc în urmă cu aproape 11 ani la Ploieşti, cu prilejul lansării izbutitului său volum „Epigrama germană de cinci secole, (selecţiuni antologice)”.

Recent, am constatat, cu satisfacţie, că a adăugat câteva epigrame proprii în Citatepedia.ro şi am socotit de cuviinţă să-mi exprim admiraţia şi să îl invit public ca, pe lângă creaţiile domniei sale, să contribuie şi cu foarte reuşitele traduceri din epigramiştii germani, fiind păcat ca asemenea comoară să rămână doar între coperţile unor cărţi. Spre surprinderea mea, cineva a pus la îndoială că ar exista epigramişti germani. Motivat şi de scoaterea la lumină a adevărului, am dat curs rugăminţii domnului Florea Ştefănescu de a adăuga eu în Citatepedia.ro epigramele traduse din germană de domnia sa – ajutat şi de soţie, cunoscătoare deplină a subtilităţilor limbii din care se traducea. Prin urmare, epigramele autorilor germani se află – în majoritate – în spaţiile destinate acestora: Martin Opitz, Friedrich von Logau, Valentin Loerber, Cristian Wernicke, Friedrich Gottlieb Klopstock, Abraham Gotthelf Kastner, Gotthold Ephraim Lessing, Johann Gottfried von Herder, Goethe, Schiller, Ignaz Franz Castelli, Friedrich Ruckert, Franz Grillparzer, Wilhelm Muller, August Graf von Platen, Emanuel Geibel, Paul Heise, Oscar Blumenthal, Otto Ernst, Ludwig Fulda şi Cristian Morgenstern.

3 voturi

Încarc...

Publicat de Gheorghe Culicovschi in Epigrame, Umor
1 comentariu »

Un articol despre „bolile trupeşti ale epigramei” implică nu numai ariditate profesională, ci şi un oarecare risc: dacă pentru superlativele şi laudele duse la exces, înserate într-un medalion, într-o evocare sau prezentare de carte nu te trage nimeni la răspundere (ba, dimpotrivă, atrage simpatii!), exemplele de nereuşită, imperios necesare într-un asemenea articol, presupun responsabilitate şi atrag nemulţumiri şi antipatii. Totuşi, având în vedere că epigrama românească, proliferând într-o adevărată avalanşă de volume, pe lângă câştigurile mari pe care le-a realizat, manifestă o oarecare delăsare în privinţa prozodiei, deschizând porţile tuturor încercărilor şi încercătorilor, considerăm că e necesară o punere în lumină a lucrurilor, conform cu realitatea existentă. În plus, în redactarea rândurilor de faţă, am pornit de la considerentul că nu există epigramist – mic sau mare, cu vechi state în domeniu sau de curând afirmat – care să nu aibă şchiopătări prozodice, de rimă sau de exprimare. E necesară, totuşi, o precizare: una e se strecoare câte o abatere, câte o „zbârcă” de accent şi alta să ai „opera epigramatică” plină de „luxaţii”, „cârje” şi „proptele”, dând drumul în lume la volume care pot servi ca etalon în această direcţie. Şi asemenea cărţi s-au mai publicat şi ele circulă, dăunând epigramei din interiorul ei mai mult decât criticii literari, care o împing la periferia literaturii.

2 voturi

Încarc...

Publicat de Gheorghe Culicovschi in Epigrame
3 comentarii »

Pe 28 mai 2010, în Sala de festivităţi a Uniunii Scriitorilor din Moldova, în cooperare cu Asociaţia Culturală Română “Ideal” şi Societatea Culturală “Apollon” din Bucureşti, au fost lansate “101 poeme” ale poeţilor Ion Vatamanu, George Călin, Arcadie Suceveanu, Anatol Ciocanu, Vasile Căpăţână, Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Nina Josu, Valeriu Matei, Leonida Lari, Victoria Milescu, Renata Verejanu, Grigore Vieru şi “Antologia Colecţiei de poezie IDEAL-2009”.

3 voturi

Încarc...

Publicat de Mihai Cucereavii in Cărţi, Poezii, Ştiri
8 comentarii »