Sunt uneori întrebat de ce Citatepedia este aşa şi nu aşa sau aşa. Bine poate fi în mai multe feluri, depinde încotro te îndrepţi. Poţi face foarte bine un site mic şi valoros, spre deliciul câtorva intelectuali. Eu vreau însă mai mult. În cele ce urmează, încerc să prezint viziunea mea.

Încă de la început, Citatepedia a fost un proiect participativ, foarte deschis. Astfel, conţinutul a devenit foarte variat, cu idei care se confruntă. Cred că proiectul are un rol însemnat în punerea în mişcare a mecanismelor de gândire şi în înmuierea unor prejudecăţi (chiar a unora subtile, mai greu de observat).

Desigur, această deschidere mai aduce şi conţinut de slabă calitate. Să ne uităm însă la Biblioteca Naţională, reperul de top, care primeşte toate cărţile publicate în ţară, chiar şi cele mai proaste. Totuşi, cărţile sunt pe picior de egalitate doar ca depozitare, niciun bibliotecar nu te va îndrepta către o carte proastă decât dacă o vrei musai pe aceea sau dacă nu există ceva mai bun în domeniul respectiv.

4 voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Noutăţi despre site
1 comentariu »

Scrierile lui Cincinat Pavelescu aduc dovada că şi pe vremea sa, unii dintre oamenii de cultură trebuiau să apeleze la sprijinul bănesc al semenilor lor pentru a-şi putea publica operele. Se pare însă că nu le era cunoscută denumirea de sponsorizare, anglicism apărut la noi după al doilea război mondial şi pe care n-o întâlnim în Dicţionarul explicativ al limbii române din 1975, în Micul dicţionar enciclopedic din 1978, nici în Dictionaire actuel de la langue française, apărut în mai 1995, Flamarion, ci dedus din Dicţionarul de neologisme, ediţia III, publicat în Editura Academiei, Bucureşti, 1978 de către Florin Marcu şi Constant Maneca, pagina 1014, în care este amintit doar termenul de «Sponsor s.m. (anglicism) persoană care răspunde de turişti; protector, garant.»

Abia în anul 1911, la aproape 40 de ani de viaţă şi la peste 3 ani de când era primul preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români, magistratul Cincinat Pavelescu publică, în sfârşit, primul şi unicul său volum de poezii, la îndemnul prietenilor şi pe cheltuiala unui binefăcător, volum care a fost foarte bine primit.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Gheorghe Culicovschi in Epigrame, Umor
Comenteaza! »

Am socotit potrivit ca în fruntea listei epigramiştilor beneficiari ai atenţiei lui Cincinat Pavelescu să fie cei cărora li s-au dedicat mai multe epigrame. Printre aceştia se numără, după câte am constatat, nepotul său, Mircea Pavelescu, născut în 14 octombrie 1908, când Cincinat Pavelescu avea 36 de ani, iar Ion Pavelescu – deasemeni unchi – avea 19 ani.

Anii au trecut, Mircea a crescut şi, precum cei doi unchi ai săi, a devenit poet scriind – după cum arăta G. Călinescu – «o poezie fantezistă firească şi graţioasă (Pasărea Paradisului), adevărat jurnal de bord liric, străbătut de o ştrengărească melancolie».

Ca şi cei doi unchi ai săi, Mircea se apropie de epigramă şi e de presupus că îşi încearcă pana şi talentul în catrene adresate cel puţin unuia dintre dânşii. Rezultă o luptă epigramatică în care el trebuie să facă faţă singur săgeţilor trase de cei doi versaţi şi deosebit de talentaţi înaintaşi ai săi.

2 voturi

Încarc...

Publicat de Gheorghe Culicovschi in Epigrame, Umor
Comenteaza! »

„N-am cuvinte de a lăuda îndeajuns gestul acestei comunităţi, care-l cinsteşte pe Ion Cănăvoiu, fiind singurul exemplu de acest fel din ţară, în care un creator devine emblematic pentru o manifestare de prestigiu”, avea să sublinieze domnul George Corbu, preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România şi preşedinte al juriului ediţiei a XVII-a, prezent pentru a zecea oară la festivalul gorjean, ce se desfăşoară de fiecare dată în preajma zilei de 22 octombrie, data morţii lui nea Jean.

Din juriu au mai făcut parte Valerian Lică, Nicolae Dragoş, Alexandra Andrei, Spiridon Popescu, Grigore Marian Dobreanu, Ion Cepoi, Cornel Udrea, Alexandru Păsărin, Gabriel Bratu, Aurelian-Iulius Şuţă-ŞAI (membri) şi Constantin Popescu (secretar). Cea mai mare parte a acestora, au fost în după amiaza zilei de vineri 23 octombrie oaspeţii Colegiului Naţional „Tudor Vladimirescu” din municipiul de reşedinţă al judeţului Gorj, „o experienţă deosebită, cu copii efectiv interesaţi de ceea ce se întâmpla acolo” (l-am citat pe scriitorul Cornel Udrea), întâlnire moderată de profesoara Elena Roată. În seara aceleiaşi zile, la o televiziune locală din Târgu-Jiu, s-a făcut timp de 45 de minute „o politică sănătoasă a umorului şi a acestui festival cu totul excepţional” (C. Udrea).

1 voturi

Încarc...

Publicat de Nelu Vasile in Epigrame, Umor, Ştiri
Comenteaza! »

Invitat al Institutului Cultural Român din Viena în luna septembrie 2009, Mircea Dinescu a intrat în contact şi cu presa austriacă. Koschka Hetzer-Molden de la „Die Presse” i-a luat recent un amplu interviu, care a fost publicat pe 11 octombrie sub titlul „Se supravieţuieşte, ca pe vremea lui Ceauşescu”. Prin amabilitatea ICR, publicăm în continuare acest amplu interviu, în care spune lucrurilor pe nume, în stilul său caracteristic.

Literatură şi dictatură: scriitorul şi susţinătorul drepturilor omului Mircea Dinescu din România despre Herta Müller, literatura ca armă, foamea după carte şi şocul libertăţii.

3 voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Interviuri
11 comentarii »

La Editura Leda a apărut cartea „Chemarea lui Cthulhu„, o lume în care incredibilul devine realitate, o lume în care tenebrele acoperă orizontul, în care macabrul, teroarea şi nebunia invadează cosmosul – lumea stranie a lui H.P. Lovecraft.

Volumul reuneşte douăsprezece texte celebre ale maestrului literaturii fantastice, de la primele poveşti despre coşmaruri şi nebunie („Veneticul”), la cele groteşti („Dulăul”), culminând cu teroarea extraterestră din „Chemarea lui Cthulhu”, îmbinare de suprarealism clasic cu elemente science-fiction.

Stephen King l-a elogiat simplu, dar elocvent, venind din partea unui alt mare maestru al genului: „H.P. Lovecraft este, incontestabil, cel mai mare scriitor al genului horror.”

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Science fiction, Ştiri
Comenteaza! »