16 noiembrie 2009

Festivalul Naţional de Umor „Ion Cănăvoiu” 2009

„N-am cuvinte de a lăuda îndeajuns gestul acestei comunităţi, care-l cinsteşte pe Ion Cănăvoiu, fiind singurul exemplu de acest fel din ţară, în care un creator devine emblematic pentru o manifestare de prestigiu”, avea să sublinieze domnul George Corbu, preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România şi preşedinte al juriului ediţiei a XVII-a, prezent pentru a zecea oară la festivalul gorjean, ce se desfăşoară de fiecare dată în preajma zilei de 22 octombrie, data morţii lui nea Jean.

Din juriu au mai făcut parte Valerian Lică, Nicolae Dragoş, Alexandra Andrei, Spiridon Popescu, Grigore Marian Dobreanu, Ion Cepoi, Cornel Udrea, Alexandru Păsărin, Gabriel Bratu, Aurelian-Iulius Şuţă-ŞAI (membri) şi Constantin Popescu (secretar). Cea mai mare parte a acestora, au fost în după amiaza zilei de vineri 23 octombrie oaspeţii Colegiului Naţional „Tudor Vladimirescu” din municipiul de reşedinţă al judeţului Gorj, „o experienţă deosebită, cu copii efectiv interesaţi de ceea ce se întâmpla acolo” (l-am citat pe scriitorul Cornel Udrea), întâlnire moderată de profesoara Elena Roată. În seara aceleiaşi zile, la o televiziune locală din Târgu-Jiu, s-a făcut timp de 45 de minute „o politică sănătoasă a umorului şi a acestui festival cu totul excepţional” (C. Udrea).

Prima parte a zilei de sâmbătă 24 octombrie a fost rezervată lansărilor de reviste şi cărţi, gazdă fiindu-ne Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” Târgu-Jiu, lăcaş de cultură care peste numai câteva zile urma să aniverseze 75 de ani de lectură publică în Gorj, după cum ne-a informat doamna directoare Alexandra Andrei. „Nu e uşor să ai simţul umorului”, aprecia dânsa, iar „umorul de calitate este o hrană de care are mereu mai multă nevoie un spirit tot mai agresat în zilele noastre”.

La rândul său, domnul Ion Cepoi, directorul Centrului Judeţean pentru Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, a făcut o scurtă incursiune în istoricul festivalului, de care se face vinovat în egală măsură cu fostul coleg de serviciu Viorel Gârbaciu, în prezent director al Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu. Au fost reamintite cărţile publicate până în prezent din opera lui Jean Cănăvoiu (una singură antum, altele cinci postum), cu menţiunea că – din diverse motive – nu au fost încă recuperate toate creaţiile acestuia, în intenţia organizatorilor fiind editarea în viitor a unei antologii cu opera completă. Despre Jean (aşa îi spuneau prietenii şi colegii), crede că a fost poet, prozator, fabulist, epigramist şi om de spirit cum Gorjul n-a mai avut până la el şi nu crede că în momentul de faţă cineva se apropie de valoarea sa, ca acurateţe a scrisului, ca rafinament şi ca inteligenţă / spontaneitate.

În continuare, au fost lansate revistele:
„Hazul”, nr. 17, fondator Jean Cănăvoiu, redactor responsabil Constantin Popescu;
„Pann duru”, nr. 49, director Grigore Marian Dobreanu, fondată împreună cu Valentin Groza şi Florian Saioc, la îndemnul regretatului Ion Popescu-Sohodol;
„Bolta verde”, nr. 9-10, director fondator Nicolae Brelea;
„Hohote”, nr. 42, fondatori Alexandru Doru Şerban şi regretatul Călin Deaconu, redactor-şef Nelu Vasile (de la nr. 13), care o „plămădeşte” la Turburea, iar Marian Dobreanu o „rumeneşte” la Târgu-Jiu.

S-a trecut apoi la lansarea de cărţi, George Corbu prezentând volumul lui Valerian Lică, „Licăriri spirituale”, carte apărută în anul în care autorul a împlinit 80 de ani de viaţă şi 8 ani de când este redactor-şef al revistei „Epigrama”, care în decembrie 2009 va apărea pentru a 50-a oară. Oltean prin naştere, Valerian Lică este în mod cert un om de spirit, dacă şi-a exploatat spiritual numele, vezi titlul cărţii. Se află la a patra recidivă ca autor, la care se adaugă alte 13 cărţi ca antologator. Este membru în jurii importante de umor, premiat la multe festivaluri de umor şi va fi în mod sigur nominalizat la câteva dintre premiile U.E.R. pe anul 2009. Îi adresează un madrigal şi o epigramă.

La rândul său, Valerian Lică a dat citire unor mesaje de felicitare care i-au fost adresate cu prilejul aniversării din aprilie a.c. (la care se adaugă catrenul adresat acum de Nicolae Brelea), a citit creaţii din volumul lansat, apoi a primit şi a mulţumit organizatorilor festivalului de la Târgu-Jiu pentru „Diploma de excelenţă, în semn de înaltă apreciere pentru deosebite contribuţii la promovarea epigramei româneşti”.

Convins că „umorul este apanajul oamenilor inteligenţi”, Ion Cepoi a afirmat că îi iubeşte „din tot sufletul pe umorişti, pentru că adevăraţii umorişti nu urăsc niciodată, contrar aparenţelor ei chiar îşi iubesc subiecţii şi niciodată nu folosesc violenţa verbală, cu care din păcate se confundă actualmente umorul, care este cu totul altceva, o treabă serioasă”. În acest context, ne prezintă „un om cu totul şi cu totul excepţional, de un altruism deosebit, calitate care în ziua de azi pare de-a dreptul un defect”, deţinătorul premiului „Elvira Godeanu” pentru dramaturgie şi un umorist de neegalat, care dovedeşte o tinereţe creatoare de invidiat, este vorba de Cornel Udrea, care şi-a lansat cu acest prilej două cărţi: a şasea antologie de proză umoristică, intitulată „Unşpe”, care prezintă starea de sănătate a umorului românesc contemporan, în intenţia autorului fiind alte şapte volume de acest fel, precum şi ediţia a treia a cărţii „Obiceiuri de nuntă la cangurii şchiopi”.

Cornel Udrea ne-a vorbit despre cele două cărţi lansate, despre „Casa umorului” recent înfiinţată la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj-Napoca, despre actuala ediţie a festivalului şi în mod deosebit despre pasiunea sa de a descoperi şi a lansa autori talentaţi de proză umoristică, dându-ne exemplul mai vechi al unui scriitor din Deva, dar şi cazul recent al unei doamne despre care, atunci când i-a citit un manuscris la Gura Humorului, a spus cu nonşalanţă: „nu se poate să scrie aşa de bine o femeie, pe deasupra şi ingineră”. Ulterior a ajutat-o să tipărească un alt volum, cu care astăzi este… una dintre laureatele acestei ediţii a festivalului gorjean.

Cât despre valoarea literară a operei inginerilor, ideea domnului Cornel Udrea nu e nouă (şi în mod sigur nici preconcepută!), pentru că şi subsemnatul a primit o dedicaţie de genul „un om cu prea multă cultură literară pentru un inginer”, dar practica epigramatică ne… omoară cu exemple de ingineri precum… Nicolae Bunduri, Eugen Deutsch, Vasile Larco, Valerian Lică, Nicolae Nicolae ş.a.

În după amiaza zilei de sâmbătă, în holul Hotelului „Gorj”, a fost vernisat salonul de caricatură din cadrul festivalului, aflat la a patra ediţie şi organizat ca de obicei cu sprijinul domnului Alexandru Păsărin, director al Publicaţiilor Flacăra-Rebus şi preşedinte al Ligii Culturale „Fiii Gorjului” din Bucureşti. Au expus caricaturişti de renume, cu multe premii naţionale şi internaţionale, nominalizaţi mai jos, la premiile festivalului.

Duminică, în ultima zi a manifetărilor, am fost ca de obicei oaspeţii comunei Runcu, ai căminului cultural „Maria Apostol” şi bibliotecii „Ion Cănăvoiu”, unde s-au acordat premiile festivalului şi am asistat la spectacolul oferit de elevii şcolilor din comună.

Pentru început am vizitat Muzeul Memorial „Maria Apostol”, inaugurat la 8 septembrie în acest an, când s-a organizat şi prima ediţie a festivalului interjudeţean de muzică populară purtând numele acestei nepreţuite Marii a Gorjului, plecată prea devreme la cele veşnice. Este al 26-lea aşezământ de acest fel inaugurat în judeţ în ultimii ani, meritul fiind al lui Ion Cepoi şi al echipei sale, care au insistat pe lângă comunităţile locale să înfiinţeze puncte muzeale.

Pe de altă parte, comuna Runcu a mai găzduit în iunie anul acesta Tabăra de Cercetare Etnofolclorică „Constantin Brăiloiu”, iar acum organizează al treilea mare eveniment cultural din 2009, motiv pentru care Ion Cepoi a exprimat şi cu acest prilej mulţumiri Consiliului Local Runcu şi primarului Adi Câmpeanu, cel care ne-a adresat salutul de bun sosit şi a declarat deschise lucrările ultimei zile a festivalului.

În continuare a fost salutată prezenţa preotului octogenar Constantin Runcanu, originar din Runcu, cel care în urmă cu câteva zile fusese declarat „Gorjeanul Anului 2009”. Au fost nominalizaţi şi li s-au adus mulţumiri organizatorilor şi sponsorilor festivalului.

Este o ediţie cu peste 160 de participanţi, din ţară, Republica Moldova şi… Paris (probabil vreun oltean stabilit acolo), încât juriul a avut serios de lucru. Cu menţiunea că pe lângă diplome şi premii în bani, s-a acordat fiecărui premiat şi trofeul festivalului, iată numele acestora:
Epigramă: P1 – Constantin Tudorache (Ploieşti), P2 – Alexandru Gecse (Braşov), P3 – Gheorghe Bălăceanu (Iaşi, n-a fost prezent); Proză scurtă: P1 – Constantin Ţântea (Vaslui, n-a fost prezent), PS al juriului – Sabina Caziuc (Botoşani, n-a fost prezentă); Fabulă: P1 – Gheorghe Şchiop (Porumbacu de Jos, SB), P2 – Nicolae Căruceru (Piatra Neamţ); Parodie: P1 – Ioan Fârte (Baia Mare); Volum de epigramă: P.ex-aequo – Marian Popescu (Cluj-Napoca, pt. ”Gânduri ascunse”, n-a fost prezent) şi Gheorghe Bâlici (Chişinău, pt. „Coşul minim de râs”, n-a fost prezent); Volum de fabulă: P.ex-aequo – Stelian Filip (Tuzla, CT, pt. „Fabuliada”, n-a fost prezent) şi Gheorghe Gurău (Galaţi, pt. „Împunsături blajine”); Volum de proză scurtă: Carmen-Nina Chioinea (Iaşi, pt. „Hai că-nchide la non-stop”); Caricatură: P1 – Romeo Răileanu (Bucureşti), P2 – Cristian Vecerdea-CRIV (Lugoj), PS – Iulian Pena-PAI, Nicolae Ioniţă (ambii din Ploieşti), Aurel Ştefan Alexandrescu (Bucureşti).

Premiul anual „Ion Cănăvoiu”, pentru cea mai bună carte de literatură care apare în Gorj, a fost acordat de juriul format din Ion Cepoi, Alexandra Andrei, Vasile Ponea, Gelu Birău şi Ion Popescu-Brădiceni, pentru antologia „Îmbrăţişarea poeţilor”, în care sunt incluse poezii de Valentin Taşcu, Nina Voiculescu şi Spiridon Popescu.

Trofeul festivalului a fost acordat şi doamnei Maria Cănăvoiu, soţia lui Jean, prezentă la festival împreună cu Ionuţ, fiul cel mic al soţilor Cănăvoiu, precum şi maestrului Gabriel Bratu, care nu a putut rămâne la festivitatea de premiere, deoarece în aceeaşi zi vernisa la Craiova, în cadrul zilelor municipiului, o expoziţie de caricatură, fiind sărbătorit pentru împlinirea la începutul lunii noiembrie a 75 de ani de viaţă. Îi adresăm cu acest prilej urarea revistei „Hohote”: „Maestre, să nu te stingi / Până suta n-o atingi!”.

Recitalul umoriştilor a fost susţinut de: Nelu Vasile, pentru Stelian Filip şi o epigramă proprie, Constantin Tudorache, Gheorghe Şchiop, Alecsandru Gecse, Marian Dobreanu pentru Nicolae Bunduri (l-a însoţit la festival pe ginerele său Gecse), Valerian Lică, Nicolae Căruceru, George Corbu, Ioan Fârte şi a fost încheiat în ritmul muzicii de moderatorul Marian Dobreanu.

Am asistat apoi la spectacolul susţinut de elevii şcolilor din comună, care ne-au convins şi de această dată că Ion Cănăvoiu rămâne veşnic printre noi, prin creaţiile-i nemuritoare. Au fost recitate poezii, fabule şi epigrame, protagoniştii aparţinând Şcolii Generale Runcu, pregătiţi de profesoara Elena Logofetescu şi învăţătoarea Maria Bădiţa. În continuare, elevii Grupului Şcolar „Constantin Şandru” Bâlta, director Nicu Turtoi, ne-au prezentat două suite cu dansuri populare din Gorj şi Dolj, coregraf Constanţa Pobirci, iar surorile Georgiana şi Ana Maria Lazăr au interpretat câte două melodii populare, micii artişti fiind şi membri ai Ansamblului Folcloric „Maria Apostol”.

După cum aprecia Cornel Udrea, susţinut de toţi cei prezenţi, ediţia a XVII-a a Festivalului Naţional de Umor „Ion Cănăvoiu” a fost cu totul deosebită: participare numeroasă, cu o creştere calitativă a lucrărilor evidentă faţă de anii trecuţi, trei zile pline de evenimente care de care mai interesante, premii totale însumând zece mii de lei şi pe deasupra „o organizare nemţească, în sensul bun al cuvântului”.

Apreciind anvergura deosebită a festivalului, George Corbu a sugerat organizatorilor, pe de o parte ca începând cu ediţia următoare, Uniunea Epigramiştilor din România să fie cooptată între organizatorii activi ai manifestării, iar pe de altă parte, să înceapă încă de pe acum pregătirea unui volum aniversar pentru ediţia a XX-a, care să includă istoricul festivalului.

Manifestarea s-a încheiat într-o atmosferă de optimism, la Pensiunea „Bella” din Runcu, o bijuterie a vremurilor noi de după 1989, unde am fost invitaţii consilierilor locali şi ai primarului Adi Câmpeanu, cel care a promis celor prezenţi că este alături de Ion Cepoi şi Maria Cănăvoiu în demersurile care se fac pentru aducerea acasă, în Gorj, a osemintelor lui Jean Cănăvoiu, care deocamdată îşi doarme somnul de veci la Osica, în judeţul Olt.

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.



Acesta este un blog colaborativ, deschis tuturor. Daca doresti sa participi, vezi detalii.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

Meta

Fani pe Facebook