Celebrul roman „Lolita” deschide seria de autor „Vladimir Nabokov” la Editura Polirom. Romanul a beneficiat de două ecranizari îndelung discutate: cea a lui Stanley Kubrick din 1962, cu James Mason, Sue Lyon şi Shelley Winters în rolurile principale şi, respectiv, cea a lui Adrian Lyne din 1998, avându-i ca protagonişti pe Jeremy Irons, Dominique Swain şi Melanie Griffith. Din cauza subiectului său extrem de şocant – pasiunea morbidă a unui bărbat matur pentru o fetiţă de doisprezece ani –, romanul „Lolita” a fost respins de editori, fiind publicat în Statele Unite abia după aparitia sa în Franţa. Construită pe schema mitologică a povestirilor cu fauni şi nimfe, „Lolita” este însă, înainte de toate, un poem de dragoste închinat limbii engleze şi posibilităţilor sale expresive.
Cum ar fi dacă omenirea ar pleca de pe Pământ şi cineva ar uita să deconecteze ultimul robot? Aceasta este premiza de la care pleacă noua comedie extraordinară de animaţie realizată de Disney-Pixar şi derulată în spaţiu: “WALL•E”. Un film plin de umor, duioşie, fantezie şi emoţie, “WALL•E” îşi poartă publicul într-o remarcabilă călătorie prin toată galaxia, demonstrând încă o dată măiestria cu care Pixar creează lumi noi şi stabileşte noi standarde pentru a oferi poveşti fascinante, personaje care evoluează, muzică incredibilă şi animaţie generată pe computer, cu ajutorul celor mai performante tehnologii existente.
Iată câteva fragmente din romanul „Război şi pace” de L.N. Tolstoi, tradus în româneşte de Ion Frunzetti şi N. Parocescu. Secvenţele selectate alcătuiesc un portret interesant al împăratului Napoleon Bonaparte (15 august 1769 – 5 mai 1821), privit mai mult ca învins al Rusiei decât cuceritor al lumii. Fără a oferi o rezolvare a problematicii romanului, rândurile de mai jos pot ajuta la stabilirea şi înţelegerea mecanismului de interpretare a faptelor eroilor, aşa cum îl concepe Tolstoi: istoria nu este nicidecum rezultatul voinţei liderilor.
Premisa întregului roman, precizată (ca de o voce din off) de unul dintre personaje:
Poate nu înţeleg eu nimica, dar Austria n-a dorit niciodată şi nu doreşte nici azi războiul. Ea ne trădează. Rusia, ea singură, trebuie să fie salvatoarea Europei! Binefăcătorul nostru cunoaşte înalta sa chemare şi-i va fi credincios. E singurul lucru în care cred! Bunului şi minunatului nostru suveran îi revine acest măreţ rol în lume; şi el e aşa de virtuos şi de mărinimos, încât Dumnezeu nu-l va părăsi şi-l va ajuta să-şi împlinească menirea de a strivi hidra revoluţiei, întruchipată de acest ucigaş şi scelerat, şi care în clipa de faţă e şi mai înspăimântătoare. Noi va trebui să răscumpărăm, singuri, sângele celui nevinovat. În cine, mă rog, ne putem pune nădejdea?… Anglia, cu spiritul ei negustoresc, nu va înţelege, şi, de altfel, nici nu e în stare să înţeleagă toată măreţia sufletească a împăratului Alexandru. Ea a refuzat să părăsească Malta. Vrea să găsească, caută, un gând ascuns în acţiunile noastre. Ce i-au răspuns ei lui Novosilţov?… Nimic. N-au înţeles şi nu pot înţelege spiritul de abnegaţie al împăratului nostru, care nu vrea nimic pentru el însuşi şi vrea totul pentru binele omenirii. Şi ce-au făgăduit, mă rog? Nimic. Dar nici cât au făgăduit n-au să facă! Iar Prusia, ea a şi declarat că Bonaparte e de neînvins şi că Europa întreagă n-are nici o putere în faţa lui… Eu nu cred nicio vorbă din tot ce îndrugă Hardenberg, şi nici Haugwitz. Cette fameuse neutralité prussienne, ce n’est qu’un piège. Nu cred decât în Dumnezeu şi în destinul sublim al iubitului nostru împărat. El va salva Europa !…
Deoarece practica a dovedit că este necesar, am implementat la comentarii un sistem de moderare. Soluţia aleasă în cele din urmă este bazată pe „filtre”, aceasta dovedindu-şi eficienţa la blocarea adăugării de citate şi comentarii care în mod cert nu respectă regulile. Mai concret, atunci când un comentariu este adăugat, este verificat automat. Marea majoritate vor trece testul şi vor apărea imediat pe site, dar unele vor trebui să aştepte verificarea administratorului. Obiectivul este ca discuţiile care apar la comentarii să fie menţinute într-un ton civilizat, cu cât mai puţine inflamări, dar şi ca spamul să fie mai bine stopat. Pentru început, numărul de „filtre” este relativ mic, dar sistemul „învaţă” din fiecare problemă întâlnită, astfel încât va deveni din ce în ce mai eficient.
Emily Jane Brontë (30 iulie 1818 – 19 decembrie 1848) este una dintre celebrele surori Brontë, numele său fiind legat pentru totdeauna de singurul roman pe care l-a scris, „La răscruce de vânturi”. Considerat astăzi o lucrare clasică a literaturii engleze, romanul surprinde cititorul care s-ar crede pus în faţa unei lecturi uşoare, prin complexitatea construcţiei şi prin capacitatea de analiză a celor mai întunecate colţuri ale minţii umane, prin descrierea exactă a sentimentelor extreme şi confuze. Pe mine cel puţin, m-a surprins atitudinea faţă de propriile personaje, pentru că nu am descoperit nicăieri vreo încercare de a le înfrumuseţa prin omisiune sau prin diluarea trăirilor. Ies la iveală, sub ochiul atent al cititorului, cu bune şi rele, pasionaţi şi intenşi, capabili de distrugere şi de răzbunare.
Am observat ieri o situaţie neobişnuită la votare pe Citatepedia (avem rapoarte care ne prezintă diferite statistici). După o analiză mai atentă, s-a dovedit că un utilizator vota de câteva ore, practic încontinuu, numai „idee stupidă, exprimare banală, ton comic”. Faptul că cele mai multe voturi erau date la doar 3-5 secunde unul după altul indică clar că nu citea ceea ce vota. Şi continua în acelaşi fel aberant.
În faţa acestui abuz evident, am hotărât suspendarea dreptului de a vota pe Citatepedia pentru respectivul utilizator şi ştergerea tuturor voturilor sale (peste 900, dintre care peste 700 date aiurea).
Sistemul de votare poate părea foarte simplu (asta am şi dorit, pentru a fi uşor de votat), dar intern este destul de sofisticat, permiţând monitorizarea votării, în vederea efectuării de analize pentru îmbunătăţirea site-ului şi pentru observarea unor eventuale abuzuri.
Sperăm ca odată cu creşterea numărului de voturi pe Citatepedia, astfel de încercări să nu mai fie tentante. Din fericire, ritmul de votare este în creştere şi le mulţumim tuturor celor care votează gândind.
Celebrul roman „Lolita” deschide seria de autor „Vladimir Nabokov” la Editura Polirom. Romanul a beneficiat de două ecranizari îndelung discutate: cea a lui Stanley Kubrick din 1962, cu James Mason, Sue Lyon şi Shelley Winters în rolurile principale şi, respectiv, cea a lui Adrian Lyne din 1998, avându-i ca protagonişti pe Jeremy Irons, Dominique Swain şi Melanie Griffith. Din cauza subiectului său extrem de şocant – pasiunea morbidă a unui bărbat matur pentru o fetiţă de doisprezece ani –, romanul „Lolita” a fost respins de editori, fiind publicat în Statele Unite abia după aparitia sa în Franţa. Construită pe schema mitologică a povestirilor cu fauni şi nimfe, „Lolita” este însă, înainte de toate, un poem de dragoste închinat limbii engleze şi posibilităţilor sale expresive.
Încarc...
