Arhiva pentru iunie, 2020

 22 iunie 2020

„Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența” de Vasile Alecsandri

I
De o săptămână mă aflam la Florența, alergând în toate zilele, de dimineață pân-în seară, prin deosebitele părți ale orașului, spre a vedea nenumăratele minuni cuprinse în sânul său; la tot pasul un nou lucru vrednic de laudă se arăta ochilor mei și îmi insufla un sfânt respect pentru maeștrii nemuritori care au înzestrat patria lor cu atâtea podoabe ce fac mirarea călătorilor. Când a da Dumnezeu (ziceam în mine, în fața unui monument sau a unui tablou) să avem și noi în Moldova un Raphael, un Michel Ange, ale căror produceri minunate să poată atrage ochii și laudele națiilor asupra noastră!” Dar aceste visuri mândre făceau loc îndată altor idei trezite în minte-mi prin priveliștea vreunei alte capodopere de zugrăvie sau de arhitectură ce se înfățișa ochilor mei, căci obiectele de artă sunt atât de multe în Italia și mai ales cu așa talent lucrate, încât călătorul nu mai are vreme nici să gândească, ci își simte ființa cufundată într-o mirare îndelungată și plină de plăceri. El în trecerea sa prin Italia gustă o viață nouă, necunoscută; și când iese de pe țărmurile acelui pământ poetic, atunci i se pare că s-a visat zburând printr-o câmpie îmbogățită cu toate podoabele raiului.

Într-o duminică, trecând pe piața de Domo, văzui o mulțime de echipajuri așezate în linie, în fața catedralei Santa Maria del Fiore, ce se găsește în mijlocul pieței; și îndemnat de curiozitatea de a vedea damele aristocrate din Florența, intrai în ea. Priveliștea ce mi se înfățișă mă umplu de un sentiment atât de puternic și de sfânt, că rămăsei împietrit ca statuia sfântului Ioan lângă care mă aflam. Biserica era luminată de vro câteva candele ascunse pe după coloane, încât razele lor aruncau o lumină slabă, ca glasul cel de pe urmă al unui om ce moare, și misterioasă ca sfintele taine ce se serbau înaintea veșnicului părinte. Un popor întreg sta îngenuncheat în fața altarului și cufundat în dulcea mângâiere a rugăciunii; glasul răsunător și plin de melodie al organelor zbura prin nourii de tămâie ce se ridicau în văzduh și vuia ca o harpă cerească ce părea că cheamă sufletele la pocăință. Un aer de sfințenie ce-ți răcorea inima de toată durerea domnea asupra tuturor acelor capete plecate…

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 

Mujer Latina

Nicole Cherry începe vara în forță cu ritmuri latino, prin piesa „Mujer Latina”, ce vine însoțită și de imagini pline de mister și sex-appeal.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 

Judy Grisel: Cum te îmbată alcoolul?

Etanol: această moleculă, formată din puțin mai mult decât câțiva atomi de carbon, este responsabilă de beție. Adesea denumit simplu alcool, etanolul este ingredientul activ în băuturile alcoolice. Cum anume provoacă beție și de ce are efecte atât de variate asupra diferitelor persoane? Judy Grisel explorează traseul alcoolului în corp.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 19 iunie 2020

Atlantropa, legendarul proiect hidroenergetic imaginat de Herman Sörgel

Arhitectul german Herman Sörgel (2 Aprilie 1885 – 25 Decembrie 1952), a rămas în istorie ca inițiator al celui mai mare proiect hidroenergetic din lume, denumit „Atlantropa”. Acest proiect a fost propus de către Herman Sörgel în 1928, dar nu a putut fi realizat niciodată. Concepția proiectului se întemeiază pe faptul că o parte însemnată din cuprinsul Mării Mediterane era, înainte de ultima epocă glaciară, un podiș care lega Africa cu Europa. De asemenea, Europa și Asia nu erau, la vremea respectivă, despărțite de Marea Egee și strâmtoarea Dardanele. Grecia și Asia Mică erau un tot unitar, iar Marea Adriatică nu exista.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 

Two of Us

Videoclipul cântecului interpretat de Alice Chater

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 

Leonora Neville: Prinţesa care a rescris istoria

Ana Comnena, fiica împăratului bizantin Alexios, şi-a petrecut ultimul deceniu al vieţii sale creând istoria de 500 de pagini a domniei tatălui său numită „Alexiada”. În calitate de prinţesă ce scria despre propria sa familie, ea trebuia să echilibreze loialitatea sa faţă de neamul său şi obligaţia de a înfăţişa evenimentele cu exactitate. Leonora Neville investighează această naraţiune istorică epică.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...


Aceasta este arhiva pentru luna iunie 2020.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

iunie 2020
L Ma Mi J V S D
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii