Dacă spui Bucureşti, muzică şi dans, proiecţii şi efecte vizuale, te gândeşti aproape automat la un spectacol modern de divertisment. Numai că, după cum spune chiar titlul spectacolului regizat de Carmen Lidia Vidu, „C’est pas une chanson d’amour„. Este o „nebunie” dulce-amăruie, care încearcă să scoată iar la iveală miezul esenţial, retras în cochilie.
Am ajuns cu bine, dar suportând o mică întârziere de douăzecişipatru de ore datorată atât ninsorii abundente, cât mai ales vântului năprasnic care, ca un făcut, s-a nimerit să bată tocmai din sens contrar înaintării trenului.
La întreprindere m-am bucurat din partea şefului serviciului personal de o primire de sezon, adică glacială, într-un birou cu geamurile murdare, dotat cu două fotolii prăfuite, având tavanul ornamentat cu pânze negre de păianjeni. Mi s-a atras atenţia că venirea mea era aşteptată încă de ieri, zi pentru care, figurând absent nemotivat, salariul îmi va fi diminuat cu patruzeci la sută, dar că mi se oferă şansa reabilitării prin prestarea de ore suplimentare, atât la serviciu cât şi acasă. Însă nu acasă la mine, ci acasă la director, care tocmai şi-a început zugrăvirea interiorului.
Citatepedia se doreşte a fi mai mult decât o simplă colecţie de citate, fie ea şi de mari dimensiuni. De aceea, oferă multe facilităţi adiţionale, iar altele sunt în plan.
Iată că a venit vremea să lansăm Audioteca Citatepedia, o secţiune dedicată înregistrărilor audio. Pentru inaugurare, am adresat o invitaţie câtorva poeţi tineri, iar Ionuţ Popa este primul care a dat curs acestei invitaţii, astfel încât poate fi deja ascultat recitând din poeziile sale.
Un romancier la modă este invitat la o emisiune televizată pentru a răspunde în direct admiratorilor săi. Sună şi un scoţian:
– Ultima dumneavoastră carte mi-a plăcut atât de mult, încât eram gata-gata s-o cumpăr!