Arhiva pentru noiembrie, 2007

 27 noiembrie 2007

Nicolae Manolescu despre critica literară ca pasiune

Nicolae ManolescuDacă ar fi să aleg dintre toate lucrurile de pe lumea asta unul singur faţă de care să ştiu cu certitudine că voi nutri o admiraţie eternă, nu am niciun dubiu despre ce aş alege: oamenii care îşi fac bine şi cu pasiune meseria. Mă fascinează cei care au ştiut să găsească în viaţă lucrul acela la care sunt cei mai buni, care sunt capabili să le spună celorlaţi Secretul, fără teamă că li s-ar fura ceva cu asta, şi fără umbră de îndoială; care ştiu, în meseria lor, că 1+1 face 2 şi de ce.

Nu ştiu cum citesc alţii cărţi, însă pentru mine critica literară este o lectură pe care cu greu o pot compara cu alte tipuri de carte. Mă pasionează miracolul interpretării, mă fascinează surpriza ipotezei, mă bucură să găsesc, uneori, cristalizate gânduri pe care le-am avut şi eu la lectură, dar n-am ştiut a le aşeza în vorbe. Îmi sunt apropiaţi criticii literari mai mult decât scriitorii în sine, care – cu excepţia câtorva la care rezonez – îmi par uneori aşezaţi undeva departe, ca într-un soi de laborator, în lamele, sub ochiul microscopului critic. Cei care mi-i apropie, mi-i desluşesc şi mi-i dezvăluie în întreaga lor splendoare au parte de eterna mea recunoştinţă. Şi un astfel de om este profesorul Nicolae Manolescu. Nu-i cunosc viaţa personală, nici cariera politică nu i-am urmărit-o; din punctul meu de vedere, Manolescu rămâne unul dintre cei care m-au lămurit ce înseamnă a face critică literară.

Continuare »

1 voturi
 26 noiembrie 2007

Un Harry Potter cu 30 de ani mai bătrân

Un Harry Potter cu 30 de ani mai bătrânPrimul volum din seria fantasy „Terramare”, a faimoasei scriitoare Ursula K. Le Guin, a apărut recent în limba română, în condiţii grafice de excepţie, la Editura Alexandria.

Clientă fidelă a Premiilor Hugo şi Nebula, Ursula K. Le Guin are un şemineu doldora de distincţii literare. În România este cunoscută pentru prozele „Mâna stângă a întunericului” şi „Deposedaţii”, ceea ce nu-i face dreptate, fiind doar o infimă parte din opera scriitoarei. De la proză realistă şi eseu până la poezie şi cărţi pentru preşcolari, Le Guin nu s-a ferit de niciun gen, specie sau registru.

Însă în 1968, cu trei decenii înainte de Harry Potter, scriitoarea a început seria „Terramare”, multipremiata de-a lungul timpului, căreia i-a rămas fidelă până în 2001, anul publicării ultimului dintre cele şase volume. În ceea ce priveşte fantasy-ul, autoarea reuşeşte să menţină un echilibru între literatura de bună calitate si proza accesibilă juniorilor, iar primul roman din această serie, „Un vrăjitor din Terramare„, recent apărut la Editura Alexandria, demonstrează că acest echilibru e perfect compatibil cu un anume grad de suspans. Le Guin nu face însă rabat la intrigă pentru a proteja sensibilităţile cititorilor minori, romanul având ceva din atmosfera sumbră şi cruzimea basmelor fraţilor Grimm.

Articolul integral din Cotidianul…

fără voturi
 

Marea enciclopedie pentru elevi

Marea enciclopedie pentru eleviEditura Litera International a lansat recent cartea „Marea enciclopedie pentru elevi” de Dorling Kindersley.

Enciclopedia a fost desemnată de prestigioasa revistă „Times” drept „cea mai bună carte pentru copii”, ceea ce vorbeşte de la sine despre calitatea lucrării. Aceasta acoperă domeniile fundamentale ale cunoaşterii umane, redate în 9 capitole structurate, la rândul lor, în alte zeci de subcapitole tematice. Conţinutul este sistematizat în biografii, tabele cu informaţii, e-link-uri, referinţe incrucişate, index global şi sute de cuvinte cheie după care se fac căutări pe internet.

Este disponibil şi un site propriu, interactiv, creat împreună cu Google, conţinând mii de link-uri ce vin să completeze informaţiile din carte. Pot fi accesate zilnic diferite animaţii, secvenţe video şi audio, călătorii virtuale, quiz-uri interactive, statistici actualizate, imagini inedite care pot fi descărcate gratuit. Adresa site-ului este www.e-enciclopedia.ro.

Continuare »

fără voturi
 23 noiembrie 2007

Shakespeare

Două blonde stăteau de vorbă la o cafea:
– Ai citit Shakespeare?
– Nu, cine l-a scris?

1 voturi
 22 noiembrie 2007

Poziţii pentru citit

Fiecare are poziţii preferate pentru citit, uneori chiar inedite. De vreme ce există studii psihologice referitoare la cum stau oamenii pe scaun sau în alte situaţii uzuale, ar fi interesant şi ce se poate deduce din poziţia în care cineva citeşte. Însă până atunci, să ne amuzăm cu câteva exemple.

sexy7a

Continuare »

6 voturi
 21 noiembrie 2007

Voltaire – „Patriarhul de la Ferney”

VoltaireFragmente din volumul „Scriitori francezi”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978 – autorul articolului este Irina Eliade:

„În 1778, când Voltaire se întoarce la Paris pentru a asista la premiera ultimei sale tragedii, Irène, întreaga populaţie pariziană aclamă pe ‘patriarhul’ din Ferney, văzând în el nu numai un autor genial, ci şi un apărător al celor nedreptăţiţi. În ochii celor care trăiesc astăzi, Voltaire este unul dintre marii cutezători care au luptat neîncetat împotriva superstiţiei, prejudecăţilor, intoleranţei şi a tuturor teoriilor menite să acrediteze – aşa cum spune el – ‘istorii romanţate ale omenirii’, unul dintre marii jurnalişti care au izbutit să creeze un curent de opinie fără precedent în istorie şi autorul unor admirabile povestiri cu substrat polemic, moralizator sau filosofic, cea mai cunoscută fiind Candide ou l’Optimisme (Candide sau Optimismul). După cum se ştie, pentru a infirma teoria lui Leibniz, Voltaire imaginează o serie de aventuri în urma cărora un tinerel, dornic să creadă că legile scrise sau nescrise sunt dictate de o armonie prestabilită, este silit să constate că pe pământ domneşte hazardul, transformându-se, în consecinţă, dintr-un naiv optimist, într-un foarte avizat sceptic. Dialogul dintre Candide, purtătorul de cuvânt al autorului, şi Pangloss, exponentul teoriei filosofului german, se desfăşoară nu în prezenţa, ci în absenţa personajelor, replicile fiind proiectate în timp şi în spaţiu de către narator. Antrenat într-un dans macabru – cu atât mai macabru cu cât este executat în ritmul săltăreţ marcat pe partitura semnată de Voltaire, cu indicaţia prestissimo – Candide are uneori răgazul să exclame că lumea în care trăieşte, departe de a fi cea mai bună dintre lumile posibile, este un infern în care viaţa oamenilor depinde de seniori perfizi şi cruzi, de preoţi fanatici, de curteni slugarnici, de negustori hrăpăreţi, natura nefiind nici ea mai blajină, întrucât uneori distruge tot ce-i stă în cale, aşa cum s-a întâmplat în Lisabona în timpul cutremurului din 1756. Silit să joace pe alte meleaguri într-o horă similară, Pangloss cugetă şi el asupra cauzelor şi efectelor în timp ce vâsleşte la o galeră sau după o şedinţă de vivisecţie la care este supus şi constată că totul se petrece pe lume conform unui admirabil sistem menit să asigure atât fericirea oamenilor în general, cât şi fericirea fiecărui individ în parte.

Continuare »

3 voturi


Aceasta este arhiva pentru luna noiembrie 2007.

Primește articolele noi pe e-mail

sau prin flux RSS
noiembrie 2007
L Ma Mi J V S D
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii