Moara de vânt stătea pe vârful unui deal, mândră la vedere, și mândră de a se arăta lumii.

„Nu sunt deloc mândră,” a zis ea, „dar sunt bine luminată și pe dinafară, și pe dinăuntru. Soarele și luna îmi folosesc în exterior, iar în interior am, în schimb, lumânări cu stearină, lămpi cu ulei și lumânări din seu. Pot să spun că sunt iluminată. Sunt un lucru gânditor, și am fost atât de bine construită, încât mă simt delicios. Am un gâtlej spre piept, și mai am patru aripi amplasate pe cap, chiar sub pălăria mea. Păsările au numai două aripi și sunt obligate să și le care în spate. Sunt olandeză prin naștere, lucru ce pote fi constatat după înfățișarea mea, „o olandeză zburătoare”. Da, știu, olandezii zburători sunt considerați a fi ființe supranaturale, însă eu mă simt cât se poate de normală. Am un balcon rotund în jurul pieptului, și un spațiu de locuit dedesuptul său; aici salășuiesc gândurile mele. Cel mai puternic gând al meu, care guvernează și domnește, este cel numit de ceilalți „Omul de la moară”. El știe bine ce vrea și este stăpân peste făină și tărâțe. Are și o tovarășa ce își spune ei însăși „Mama”. Ea este inima mea. Ea nu umblă aiurea și fără scop, pentru că știe bine ce vrea , știe ce este în stare să facă, și este la fel de delicată că zefirul, însă la fel de puternică că o furtună; ea știe să înceapă un lucru cu grijă, și are felul ei de a face toate lucrurile. Ea este partea delicată a firii mele, în vreme ce tatăl este partea dura. Ei sunt doi și totuși unul; adeseori și spun unul altuia „jumătatea mea”. Cei doi au niște băieței, tinere gânduri, care sunt în creștere. Cei mici păstrează ordinea în toate. De curând, atunci când, în înțelepciunea mea, i-am lăsat pe tată și pe băieți să îmi cerceteje gâtlejul și golul din pieptul meu, pentru a vedea ce se întâmplă acolo, – pentru că ceva din mine nu era în ordine și este bine să te examinezi pe ține însuți,- cei mici au făcut o nemaipomenită gălăgie. Cel mai tânăr a sărit în pălăria mea, și a strigat în așa fel încât m-a gâdilat. Micile gânduri vor crește- știu bine. Și din lumea din afară vin gânduri, și nu numai la fel că ale mele, pentru că, după câte îmi pot da seama, nu pot descoperi nimic asemeni mie. Cu toate acestea, casele fără aripi, ale carori gâtlejuri nu fac zgomot, au și ele gânduri, iar acestea vin la gândurile mele și le iubesc, cum se spune. Este un lucru destul de frumos – da, există multe minunate gânduri.”

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Poveşti
Comenteaza! »

Ce lucru fragil e o femeie!

Cea mai mică oboseală îi înclină fruntea, cel mai ascuns fior îi zugrăvește cearcăne viorii sub ochi, o veste bună sau rea e de ajuns ca să-i ofilească rozele din obraji și să-i facă mânele palide. Și totuși, ce putere de rezistență au ele, când viața lor urmează o stea ce le arată calea.

De câte nebunii nu sînt în stare cînd iubesc, ce jertfe n-ar face pentru o ființă scumpă. Legănări de valuri au în mersul lor și mlădieri de creangă înflorită.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Eseuri
1 comentariu »

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi Cultural Olt, în colaborare cu Consiliul Judeţean Olt, Primăria Municipiului Slatina, Consiliul Local al Municipiului Slatina, Şcoala Populară de Arte şi Meserii Slatina, Biblioteca Judeţeană „Ion Minulescu“, Muzeul Judeţean Olt, Centrul Cultural „Eugen Ionescu“ Slatina, Ansamblul Profesionist pentru Promovarea Culturii Tradiţionale „Doina Oltului“, organizează la Slatina a XVIII-a ediţie a Festivalului-Concurs de Umor „Oltenii &… Restu’ Lumii“, în zilele de 4-7 octombrie 2012.

Concursul se va desfăşura pe şapte secţiuni:
A. Secţiunea Creaţie Literară – Volum (epigramă / teatru într-un act – comedie / proză scurtă umoristică / fabulă)
B. Secţiunea Creaţie Literară – Duel Epigramatic
C. Secţiunea Interpretare (recitaluri dramatice / umor)
D. Secţiunea Caricatură;
E. Secţiunea Fotografie Umoristică;
F. Secţiunea Meşteşuguri Tradiţionale;
G. Secţiunea Folclor

fără voturi

Încarc...

Publicat de Gheorghe Culicovschi in Caricaturi, Concursuri, Epigrame, Umor, Ştiri
1 comentariu »

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi Cultural Olt, în colaborare cu Consiliul Judeţean Olt, Primăria Municipiului Slatina, Consiliul Local al Municipiului Slatina, Şcoala Populară de Arte şi Meserii Slatina, Biblioteca Judeţeană „Ion Minulescu“, Muzeul Judeţean Olt, Centrul Cultural „Eugen Ionescu“ Slatina, Ansamblul Profesionist pentru Promovarea Culturii Tradiţionale „Doina Oltului“, organizează la Slatina a XVII-a ediţie a Festivalului–Concurs de Umor „Oltenii &… Restu’ Lumii“, în zilele de 6–7 octombrie 2011.

Concursul se va desfăşura pe cinci secţiuni:
A. Secţiunea – creaţie literară (epigramă, teatru scurt într-un act);
B. Secţiunea – interpretare – (recitaluri dramatice – monodramă);
C. Secţiunea – caricatură şi fotografie umoristică;
D. Secţiunea – meşteşuguri tradiţionale;
E. Secţiunea – folclor

1 voturi

Încarc...

Publicat de Gheorghe Culicovschi in Concursuri, Epigrame, Folclor, Teatru, Umor, Ştiri
Comenteaza! »

La Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” din Chişinău, în cadrul Salonului literar artistic «La Creangă» a avut loc o manifestare culturală, dedicată aniversării a 110 ani de la naşterea poetei Liuba Dimitriu, cu participarea Fundaţiei „Mihai Eminescu” şi a Secţiei Cultură din Cimişlia.

3 voturi

Încarc...

Publicat de Mihai Cucereavii in Cărţi, Poezii, Ştiri
5 comentarii »

Fragmente din lucrarea „Dimineaţa poeţilor. Eseu despre începuturile poeziei româneşti”, semnată de Eugen Simion; capitolul al V-lea este dedicat lui Vasile Cârlova (4 februarie 1809 – 18 septembrie 1831), sub titlul „‘Valea tristă’ şi sentimentul securităţii”:

De lucruri, Cârlova se apropie totdeauna cu milă. O tristeţe fundamentală, care n-atinge, totuşi, proporţiile disperării, însoţeşte demersul său liric. O tristeţe şi o blândeţe care vor să ocrotească o realitate fragilă, ea însăşi tristă, evanescentă (ruinurile, păstorul întristat, filomila), supusă unei legi aspre: soarta […].

2 voturi

Încarc...

Publicat de Iulia Muşat in Critică literară, Cărţi
Comenteaza! »