Search Results

 25 februarie 2015

Modele de comportament în secolul al XVIII-lea

Muzeul Naţional de Artă al României invită tinerii cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani să participe sâmbătă, 28 februarie 2015, de la ora 11:00, la o întâlnire interactivă în expoziţia „Modele de comportament în secolul al XVIII-lea”, deschisă în corpul Ştirbei al MNAR. Întâlnirea este moderată de Mălina Conţu, curatorul expoziţiei şi specialist în cadrul Biroului de Artă Europeană şi Arte Decorative al MNAR.

Modele de comportament în secolul al XVIII-lea

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 1 martie 2011

Paris

A respira Parisul, asta conservă sufletul.
V. Hugo

Oraşul pe care Bucureştiul interbelic îl copia, respirând si gândind in ritm cu acesta, poartă în peisaje, clădiri şi monumente viaţă şi energie şi o dăruieşte dacă se ştie contemplat, ţi se insinuează cu intreaga fiinţă în creier, îţi fură inima cu fiecare clipă petrecută printre locuitorii săi, căci nu întâmplător este asociat cu iubirea. Despre Paris se poate spune că este un oraş ce reuneşte vechiul şi modernul, clasicul şi romanticul şi le împleteşte armonios, creând, ca prin vrajă, armonie acolo unde contrastele ar trebui să creeze luptă imposibil de domolit. Îndrăgostiţii de artă, dar şi amatorii de viaţă de noapte işi pot găsi fericirea sub acelaşi cer, cel al Parisului…

Farmecul oraşului este conferit si de marea majoritate a fascinantelor obiective turistice din Paris.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 2 voturi
Încarc...
 8 ianuarie 2010

Actualitatea ideilor lui Cincinat Pavelescu despre funcţia socială a epigramei, despre rolul ei în politică şi raporturile ei cu presa

Cincinat PavelescuDocumentele studiate nu ne permit a reţine faptul că Cincinat ar fi fost înregimentat politic în partidele existente. Rezultă însă că a făcut politică în slujba ţării sale, a reîntregirii ei şi a culturii acesteia, în perioada 1917-1924, deci în timpul şi imediat după primul război mondial când – ocolind prin nordul continentului – ajunge la Paris, leagă importante prietenii, deschide un salon literar în care se întruneau personalităţi artistice franceze şi române, militează pentru recunoaşterea Unirii Transilvaniei, editează – ca director – „Le courrier franco-roumaine, poilitique, economique et litteraire” fără a fi sprijinit de oficialităţile noastre diplomatice.

Reîntors în România Mare, are dificultăţi în a-şi reocupa funcţia de magistrat, ce avusese până la război. Chiar după reuşita reîncadrării este mutat din instanţă în instanţă nereuşind a se stabili la Bucureşti pentru a fi în centrul vieţii culturale a României, acolo unde era dorit şi dorea din toată inima.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 21 decembrie 2009

Cincinat Pavelescu despre epigramă

Cincinat PavelescuCincinat Pavelescu scria, atunci când i s-a cerut să răspundă la întrebarea “Cum se face o epigramă?”:

Epigrama e un fulger scurt, o scăpărare repede ţâşnită din cremene când o izbeşte amnarul. Aş compara-o, de asemenea, cu un mic lampion veneţian care, înconjurat de umbra nopţii, dă lumina-i capricioasă şi străluceşte ca o candelă ambulantă pe întunericul mişcător şi rece al lagunelor. Lampionul însă are nevoie pentru a lumina să fie înfăşurat de banda largă a întunericului. Epigrama, dimpotrivă. Scânteiază numai atunci când o învăluie un exces de lumină. Cu cât inteligenţa subtilă şi pătrunzătoare a cititorului sau a ascultătorilor este tăiată în feţe strălucitoare şi multiple, cu atât spiritul poetului e sorbit şi se răsfrânge în minţile luminoase, întocmai ca o imagine pe care o înfrumuseţează claritatea unei oglinzi de preţ.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 2 voturi
Încarc...
 26 februarie 2008

„Antologia epigramei româneşti” de Cincinat Pavelescu

Cincinat PavelescuAntologia dlor N. Crevedia şi Calotescu-Neicu, apărută într-o îngrijită ţinută editorială la Cartea românească din Bucureşti, este incontestabil o carte de succes. Scriitorul şi ziaristul Crevedia se bucură de simpatia admirativă a presei, a mai tuturor revistelor literare, de dreapta şi de stânga. În plus, e şi un fel de enfant gâté al unor oameni cu mare înrâurire în opinia publică şi literară, ca Nichifor Crainic şi Dragoş Protopopescu, care-l răsfaţă, considerându-l un liric nou, viguros în expresie şi nu mai puţin un pamfletar incisiv şi epigramist plin de savoare. Pe dl Calotescu-Neicu îl cunosc mai puţin, dar cred că nu merită ni cet exces dhonneur, ni cette indignité cu care l-a stigmatizat pana prea tinerească şi, deci, implacabilă, a dlui Octav Suluţiu de la România literară.

Oricâte lipsuri ar avea, antologia are şi un mare merit. A trezit interesul publicului, al presei şi al criticii pentru un gen literar căzut de mult în desuetudine în Franţa şi care dă literaturii noastre, cum prea bine a observat chiar filozoful Conte Keyserling, un aer de spiritualitate latină şi de umor spontan şi sănătos.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 13 iulie 2015

Bucureşti

Librăria Humanitas Kretzulescu aşteaptă publicul miercuri, 15 iulie 2015, de la ora 19:00, la lansarea renumitei cărţi „Bucureşti„, despre capitala interbelică a României, a diplomatului şi scriitorului francez Paul Morand. Vorbesc despre Bucureştiul anilor ’30, aşa cum Paul Morand l-a văzut, Dan C. Mihăilescu, Andreea Răsuceanu, Sandra Ecobescu şi Teodor Baconschi.

invitatie

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'Revoluţia Franceză'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

mai 2024
L Ma Mi J V S D
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii