Cărți cu autograf și importante manuscrise, provenind majoritatea din două colecții importante – a familiei Țuculescu-Galaction și a poetului avangardist Sașa Pană – sunt scoase la licitație joi, 25 noiembrie 2021. Colecțiile sunt scoase la vânzare în cadrul licitației de Cărte Rară, Hărți și Manuscrise, iar până atunci sunt expuse la Palatul Cesianu-Racoviță, putând fi admirate și răsfoite în regim gratuit, de luni până duminică între 10:00-20:00.
Sub titlul „Roata culturii românești”, care sugerează dinamica spiritul ludic și sărbătoresc ce stau la baza culturii și artelor în comuniune, Institutul Cultural Român din New York organizează o serie complexă de evenimente dedicate sărbătoririi Zilei Culturii Naționale a României. Evenimentele au loc între 15 și 17 ianuarie 2015, în Sala Auditorium a ICR NY, la Cenaclul „Mihail Eminescu” al scriitorilor de origine română stabiliți în America, precum și în câteva biblioteci din New York care dețin carte în limba română.
Film Society of Lincoln Center şi Jacob Burns Film Center din New York găzduiesc, între 4 şi 8 decembrie 2014, respectiv 5 şi 10 decembrie 2014, cel mai important festival de film românesc din SUA, „una din «comorile anuale» prezentate de Film Society of Lincoln Center,” după cum a fost descris de cotidianul The New York Times. Making Waves: New Romanian Cinema oferă publicului newyorkez o selecţie concentrată şi echilibrată, care evidenţiază tendinţele filmului românesc actual prin highlight-urile anului, dar care, ca de obicei, se întoarce şi în trecut, la filme esenţiale ce trebuie descoperite de publicul american.
Miercuri, 10 octombrie 2012, Curtea Veche Publishing vă invită să îl ascultaţi pe actorul Ion Caramitru citind episoade pline de farmec din volumul „Bărbat adormit în fotoliu”. Cartea îi aparţine unuia dintre cei mai importanţi critici literari din România, Alex Ștefănescu, iar evenimentul are loc la Biblioteca Națională a României (Bd. Unirii, nr. 22), începând cu ora 15:00. Alături de Alex Ștefănescu, şi-au anunţat participarea criticii Daniel Cristea-Enache și Tudorel Urian. Intrarea la evenimenul este liberă.
„Bărbat adormit în fotoliu” cuprinde episoade pline de haz trăite de Alex Ştefănescu alături de mari personalități din literatura românească. Nicoale Manolescu, Marin Preda, Nichita Stănescu sau Ana Blandiana sunt doar câteva dintre personajele din „Bărbat adormit în fotoliu”. Cartea, publicată pentru prima dată în 2010, se află la cea de a doua ediţie.
În vara anului 1970, la recomandarea profesorilor Alexandru Piru şi Ion Rotaru, am luat lucrarea de licenţă despre „Moromeţii” lui Marin Preda. Aveam avantajul că stăteam aproape de Siliştea-Gumeşti, cunoşteam satul si locuitorii lui şi puteam să–l consult şi pe Marin Preda. Lucrarea mea se numea „Realitate şi fictiune în romanul Moromeţii”. Am stat câteva zile în satul Siliştea–Gumeşti şi am luat legătura cu aproape toate personajele din roman, de la Preda Oprescu, fostul secretar al primăriei, care pe atunci era un bătrânel simpatic, până la la Catrina Moromete (Joiţa Călăraşu, mama scriitorului), o bătrânică ţărancă, care pe atunci stătea la fata ei, Ilinca.
Poate voi vorbi odată despre acest lucru, acum însă vreau să vă spun altceva ce m-a frapat la scriitor. După ce am alcătuit un album cu toate fotografiile eroilor din „Moromeţii”, m-am prezentat cu el la Marin Preda să văd ce impresie are el despre personaje. Venise pe acasă să-şi viziteze rudele şi mai ales pe maică-sa care era bătrână şi bolnavă. „Domnule Preda”, i-am zis eu, „poate o să vă mire, am luat o lucrare…” „Aaaa, da, ştiu, mi-a povestit Piru despre tine… Şi ce vreai să scrii tu în acestă lucrare? Tu eşti din Râca, de la fostul învăţător al meu Crivăţ? Ce mai face? Mai bea, mă? La Râca veneam eu după cărţi pe la neamurile mele. Stancu lu’ Diţă ce mai face?”
S-a înţepenit în mintea oamenilor credinţa că „dacă vezi filmul, ai citit cartea”. Nimic mai puţin adevărat. Confuzia care se face în mod grosolan şi cu insistenţă, este între „poveste” şi „fel de a spune povestea”. Când vine vorba despre marea proză, nu întâmplările în sine au drept consecinţă valoarea unei cărţi, ci modul de a le povesti şi de a construi personaje. Arta unui mare prozator nu este dată (decât parţial) de capacitatea de a inventa evenimente, ci mai ales de talentul de a le relata, de a pune la treabă imaginaţia cititorului prin puterea de sugestie a cuvintelor. În plus, „vizualul” este mult-mult-mult în urma putinţei omului de a-şi „închipui”, prin urmare produsul gata făcut şi redus la imagine, la gest, nu va avea nicidecum forţa insinuării lingvistice.
Să luăm ca exemplu un fragment scurt din „Moromeţii” lui Marin Preda. Iar ca să folosească demonstraţiei, sfatul meu este să vedeţi acum (exact în momentul acesta) pelicula, după care continuaţi să citiţi.
Încarc...
