Gal Gadot joacă rolul principal în „Wonder Woman”, un film impresionant de acțiune și aventură, regizat de Patty Jenkins, care odată cu premiera sa cinematografică din 2 iunie 2017, devine primul film dedicat în întregime super-eroinei DC.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cinema, Video, Ştiri
Comenteaza! »

Howard Jacobson, unul dintre cei mai apreciaţi scriitori britanici ai momentului, câştigător al Man Booker Prize şi autor al romanului „Shylock este numele meu„, publicat de Editura Humanitas Fiction în cadrul Proiectului Hogarth Shakespeare, vine la Bucureşti. Autorul se întâlneşte cu publicul român miercuri, 10 mai 2017, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu. Alături de Howard Jacobson, la eveniment vorbesc domnul Nigel Bellingham, directorul British Council România, prof. dr. Mihaela Anghelescu Irimia, director de studii al Centrului de Studii Culturale Britanice patronat de Universitatea din Bucureşti şi de British Council România, şi Sebastian Reichmann, scriitor. Moderatorul serii este Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction. Discuţia este urmată de o sesiune de autografe.

2 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Ştiri
Comenteaza! »

Comedia „Pacea cu zmeii” a fost scrisă de Valeriu Butulescu în urmă cu două decenii, fiind montată în premieră absolută la Petroşani, în 05.02.1999, în regia lui Marcel Şoma, cu Mihai Clita, George Negraru, Francisca Chorobea şi Florin Plaur în distribuţie (Ce repede zboară timpul! Primii trei realizatori au trecut deja în eternitate!) Premiera piesei „Pacea cu zmeii” a avut loc exact în ziua în care, la Cozia, premierul de atunci, Radu Vasile (decedat şi el între timp) a semnat „tratatul” de pace cu Zmeul Zmeilor de la Confederaţia Sindicatelor Miniere, vestitul Miron Cozma. Suprapunerea „Păcii de la Cozia” cu premiera comediei „Pacea cu zmeii”, deşi pur întâmplătoare, a stârnit ilaritate la centru. Revista „Dilema”, condusă de Andrei Pleşu, se întreba retoric, în chiar titlul unui articol „Coincidenţă sau premoniţie”. Dar a stârnit şi panică la Teatrul din Petroşani. În timpul premierei, când Zmeul Zmeilor intra în scenă cu buzduganul la cureaua de la salopetă, un grup de spectatori înfierbântaţi de evenimentele politice de afară, au scandat îndelung: Coz-ma! Coz-ma! Conducerea teatrului s-a speriat, a înţeles pericolul şi de-atunci piesa nu s-a mai prezentat la Petroşani. Textul s-a jucat totuşi, de profesionişti şi de amatori, având între timp vreo zece premiere, în diverse oraşe din ţară (Bucureşti, Iaşi, Arad, Fălticeni, Craiova, Baia Mare etc.). Trupele au intrat în posesia textului, descărcându-l de pe www.citatepedia.ro, sait care găzduieşte întreaga operă literară a lui Valeriu Butulescu.

Ultima premieră a avut loc pe 18.02.2017, pe scena Teatrului „Victor Ion Popa” din Bârlad. Au jucat cu vervă şi mult umor, actorii profesionişti: George Sobolevschi (Făt-Frumos), Oana Florea (Ileana), Lucian Arhire (Zmeul Zmeilor), Alexandru Savu (Pepelea) și Bogdan Manolache (Calul), ultimul aflat la debut. Regia a fost semnată de Dorin Mihăilescu, iar scenografia de Sandu Maftei.

8 voturi

Încarc...

Publicat de Tr. Aldescu in Teatru, Umor, Ştiri
1 comentariu »

Popoarele, care nu-şi preţuiesc valorile, nu-şi pot păstra nici teritoriile. – Vasile Ghica

Ioana d’Arc a României

Bunul Dumnezeu trimite, în vremuri de cumpănă, semne milostive tuturor naţiilor prin nişte fiinţe înzestrate cu mult har şi cu o incomensurabilă dragoste faţă de semeni. Dar asupra acestora se năpustesc, de regulă, sumedenie de minţi înguste şi smintite dornice să zădărnicească împlinirea celor mai raţionale şi mai nobile năzuinţe ale condiţiei umane.

2 voturi

Încarc...

Publicat de Vasile Ghica in Articole
2 comentarii »

Miercuri, 7 decembrie 2016, de la ora 19:00, Editura Humanitas Fiction organizează la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, în parteneriat cu British Council România, lansarea romanului „Shylock este numele meu„, al celebrului scriitor britanic Howard Jacobson, traducere de Dana Crăciun, publicat în colecţia „Raftul Denisei”, coordonată de Denisa Comănescu. La eveniment vorbeşte domnul Nigel Bellingham, directorul British Council România, Ioana Baldea Constantinescu, scriitoare şi jurnalist cultural, Madeea Axinciuc, director al programului interdisciplinar de Studii Religioase – Texte şi Tradiţii al Universităţii din Bucureşti şi Andreea Răsuceanu, critic literar. Actriţa Maia Morgenstern citeşte un fragment din carte. Moderatorul serii este Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Ştiri
Comenteaza! »

Dl Maiorescu a publicat în “Convorbiri” două critici literare, una în numărul din septembrie și alta în cel din aprilie. Cea dintâi asupra comediilor dlui Caragiale, un fel de răspuns criticilor făcute acestor comedii, și a doua “Poeți și critici”, un fel de răspuns celor ce critică pe Alecsandri. Amândouă articolele au fost primite cât se poate de bine de întreaga presă română și unele ziare chiar le-au reprodus, lăudând importanța și însemnătatea lor. Nu putem decât să ne bucurăm, și pentru că dl Maiorescu a scris aceste critici, și pentru că ele au fost atât de bine primite de publicul cititor, care știe să prețuiască cunoștințele literare și talentul de critică al autorului. Dar nici numele autorului, nici primirea cea bună din partea publicului nu poate să ne scutească de a analiza aceste scrieri; ba chiar tocmai numele și însemnătatea d-sale ne silesc să-i cercetăm părerile date la lumină. Și ni se cere asemenea analiză mai mult decât oricui, pentru că și noi am scris despre comediile dlui Caragiale, pentru că părerile autorului sunt în unele privințe protivnice părerilor noastre și pentru că autorul ia la vale unele idei ce ne sunt scumpe și pe care trebuie să le apărăm. Cititorii noștri nu ne vor bănui dacă ne vom opri cam mult la analiza unor fraze, argumentări, încheieri logice, așa de numeroase în micile articole ale dlui Maiorescu; căci citind scrierea noastră până la sfârșit, vor vedea că eminentul critic atinge chestii nespus de însemnate și prețioase.

Începem cu articolul asupra comediilor dlui Caragiale. Am zis că într-însul sunt multe păreri, pe care nu le primim deloc, dar trebuie să mai adăugăm că sunt altele, cu care ne unim în totul, ba sunt și unele rostite chiar de noi în articolul ce am scris asupra dlui Caragiale. Și noi zicem că „lucrarea dlui Caragiale este originală”, si noi credem despre comediile lui „că pun pe scenă câteva tipuri din viața noastră socială de astăzi” și că autorul a fost în dreptul său când și-a ales acel strat social, care, după noi, are însemnătate mult mai mare decât cred unii critici, și chiar decât pare a crede dl Maiorescu. Și noi zicem, de asemenea, că scrierile dlui Caragiale sunt mult mai pe sus decât melodramele franceze și dramele istorico-patriotico-naționale. Ne unim și cu ideea că „«trivial» este o impresie relativă din lumea de toate zilele, ca și «decent» și «indecent»” (se înțelege, nu trebuie exagerat sensul acestei fraze care ar putea îndreptăți orice pornografie). Și dacă criticul ar fi scris numai atâta, am putea să ne bucurăm că suntem de aceleași păreri, și cu atât mai mult, cu cât multe din ele le spusesem mai dinainte în Contemporanul. Dar criticul nu se mulțumește numai cu atâta, cu analiza scrierilor dlui Caragiale, ci, în scopul de a le apăra, se aruncă în teorii înalte asupra moralei în artă și tocmai aceste generalizări ni se par lipsite de temei. Dl Maiorescu vrea să apere lucrările dlui Caragiale împotriva învinuirii de nemoralitate. Spre acest sfârșit d-sa își pune întrebarea dacă arta, în general vorbind, are ori nu misiune moralizatoare, și răspunde: „Da, arta a avut totdeauna o înaltă misiune morală, și orice adevărată operă artistică o îndeplinește”. Rămâne deci să înțelegem în ce stă moralitatea artei. La această întrebare ni se dă următorul răspuns: „Orice emoțiune estetică, fie deșteptată prin sculptură, fie prin poezie, fie prin celelalte arte, face pe omul stăpânit de ea, pe câtă vreme este stăpânit, să se uite pe sine ca persoană și să se înalțe în lumea ficțiunii ideale”. În această uitare de sine, care este pricinuită de orice operă adevărat artistică, stă moralitatea artei. Pe lângă această teorie, adaugă d-sa o garnitură de argumentări, de deducții, de abstracții, încât suntem nevoiți să le reproducem aici în parte, pentru a se vedea cum și în ce chip își susține autorul teza.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Eseuri
Comenteaza! »