Search Results

 23 martie 2009

Primăvara Poeţilor

Festivalul Primăvara Poeţilor/Le Printemps des Poètes, aflat la ediţia a V-a în România, se desfăşoară anul acesta între 23 şi 29 martie 2009. Peste 65 de ţări participă în luna martie la această sărbătoare a poeziei.

Timp de şapte zile, vor avea loc în întreaga ţară zeci de lecturi, mese rotunde şi dezbateri, lansări de carte şi de reviste, spectacole de muzică şi poezie, expoziţii. Douăzeci şi opt de proiecte culturale vor reuni diferite evenimente care se adresează tinerilor cititori din licee, şcoli generale şi universităţi (Cuvinte despre poezia de astăzi, Ateliere literare 2009, concursuri literare) sau publicului larg (Maraton poetic, Biblioteca poeţilor, Astăzi, poezie! – lecturi în spaţii publice, biblioteci, cluburi, ceainării şi cafenele, Acasă la poetul nostru, Poezie pe mai multe voci, Poezie vizuală, cărţi poştale cu poeme scrise de autori români şi străini contemporani care vor fi oferite gratuit celor prezenţi la lecturile susţinute în timpul festivalului etc.). Există, de asemenea, câteva programe destinate persoanelor care se gasesc în spitale sau în case de bătrâni, precum şi în penitenciare – Lumea dinăuntru, lumea din afară.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 11 martie 2009

Salonul cărţii de la Paris

Salonul cărții de la Paris (13-18 martie 2009) este cea mai mare sărbătoare a cărții din lumea francofonă. Ediția cu numărul 29 găzduiește în premieră un stand al CENNAC (Centrul Național al Cărții din cadrul Institutului Cultural Român din București), organizat în colaborare cu Institutul Cultural Român din Paris.

Rațiunea de a fi a acestui acestui stand este una dublă. În primul rând, el prezintă publicului francez, dar și diasporei românești, diversitatea literaturii române contemporane de-a lungul unei serii de întâlniri cu autori români, lecturi, lansări, mese rotunde. Vor fi totodată promovate programele de sprijinire a traducerilor inițiate de Institutul Cultural Român (Publishing Romania și TPS), printr-o serie de întâlniri cu zeci de editori francezi.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 19 februarie 2009

Miron Costin şi marile cronici moldave

Miron CostinFragmente din volumul „Marii cronicari ai Moldovei”, apărut într-o colaborare a Editurii Academiei Române cu Editura Univers Enciclopedic, în Bucureşti, 2003; ediţia, studiul introductiv, glosarele şi reperele istorico-literare aparţin lui Gabriel Ştrempel:

Miron Costin [1633-1691] este, de departe, cea mai reprezentativă personalitate a culturii moldoveneşti din secolul al XVII-lea. Nici Varlaam Moţoc, nici marele poet Dosoftei nu i se pot asemui. Meritele lui Dosoftei pentru introducerea limbii româneşti în biserică, tipărind Liturghierulşi Molitvelniculsunt de subliniat, dar ele nu pot egala implicaţiile pe care le-a avut De neamul moldovenilor sau Cronica polonă în cunoaşterea de către străini a poporului român şi a Ţării Moldovei. Şi apoi, Miron Costin a fost el însuşi poet şi filosof. Cât priveşte ideea unităţii de neam, aceasta este prezentată şi în Letopiseţul său, chiar dacă n-a putut pricepe politica marelui voievod. [Fără să fi avut o înţelegere deplină asupra puterii fascinante a marelui general, şi fiind şi el om, ca şi tatăl său, de casa Movileştilor, Miron Costin a relatat, totuşi, destul de obiectiv calităţile lui Mihai. Era, de altfel, pentru Moldova, singura prezentare a faptelor şi personalităţii lui Mihai Viteazul.]

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 9 voturi
Încarc...
 18 februarie 2009

Amurgul zeilor stepei

Amurgul zeilor stepeiLa Humanitas Fiction, în colecţia Raftul Denisei, a apărut cartea „Amurgul zeilor stepei” a lui Ismail Kadare, traducerea din albaneză fiind semnată de Marius Dobrescu.

„Amurgul zeilor stepei” este un roman autobiografic, dar şi o poveste tulburatoare de iubire, în care realitatea se întâlneşte cu mitul. Acţiunea are loc spre sfârşitul anilor ’50. Boris Pasternak tocmai a primit Premiul Nobel, iar întreaga lume est-europeană vuieşte la aflarea veştii. O cumplită iarnă rusească transformă Moscova într-un tărâm kafkian, al tuturor incertitudinilor şi temerilor. Pe fundalul tragediilor politice ce zguduie fosta Uniune Sovietică, se petrece o stranie poveste de dragoste, iar personajele ei par desprinse din legendă. Îndrăgostit de eterica şi fascinanta Lida, naratorul – un tânăr albanez aflat la studii în Moscova – încearcă să-şi salveze povestea de iubire, luptând în paralel cu dramele unei istorii tulburi şi ameninţătoare. Fără a-i dezvălui Lidei (care manifestă o adevărată aversiune faţă de ipocrizia viitorilor scriitori ce urmează cursurile Institutului) că are veleităţi literare, el îşi duce până la paroxism vina de a nu fi spus adevărul. Aidoma personajului unei legende albaneze, eroul ştie că, odată ce şi-a încălcat cuvântul, lucrurile sunt ireversibile şi nu o pot apuca decât pe un făgaş nefast. Într-o Moscovă întunecată, în care siluete neverosimile se profilează de-a lungul străzilor cufundate intr-o ceaţă eternă, dragostea şi cruzimile istoriei se întâlnesc într-o poveste cu rezonanţă mitică.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 4 februarie 2009

Vasile Cârlova şi poezia „ruinurilor”

Fragmente din lucrarea „Dimineaţa poeţilor. Eseu despre începuturile poeziei româneşti”, semnată de Eugen Simion; capitolul al V-lea este dedicat lui Vasile Cârlova (4 februarie 1809 – 18 septembrie 1831), sub titlul „‘Valea tristă’ şi sentimentul securităţii”:

De lucruri, Cârlova se apropie totdeauna cu milă. O tristeţe fundamentală, care n-atinge, totuşi, proporţiile disperării, însoţeşte demersul său liric. O tristeţe şi o blândeţe care vor să ocrotească o realitate fragilă, ea însăşi tristă, evanescentă (ruinurile, păstorul întristat, filomila), supusă unei legi aspre: soarta […].

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 2 voturi
Încarc...
 2 februarie 2009

Distihuri

Distihurile sunt de mai mult timp avute în vedere pentru a avea o secţiune pe Citatepedia. Problema este ce înţelegem prin distih, interpretările fiind destul de diferite. Am decis ca, cel puţin deocamdată, să permitem doar distihuri cu rimă. Aşadar, este disponibilă şi secţiunea Distihuri.

Sunt avute în vedere şi secţiuni pentru tipuri de poezie cu formă fixă, cum sunt sonetul şi rondelul, astfel încât acestea să poată fi localizate mai uşor. Orice sugestie în acest sens este binevenită prin formularul de contact.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'poezie'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

octombrie 2024
L Ma Mi J V S D
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii