După ce în perioada sărbătorilor şi a vacanţei de iarnă audienţa a fost ceva mai scăzută, în mod firesc, pe 15 ianuarie 2018, de Ziua Culturii Naţionale şi a aniversării lui Mihai Eminescu, graficul audienţei la Citatepedia şi-a luat zborul spre stele. S-au înregistrat 33.828 de vizitatori, aproape dublu faţă de perioada anterioară şi un nou record pentru audienţa unei zile.
Desigur, este o performanţă spectaculoasă, într-un moment favorabil. Dar partea cu adevărat interesantă este alta: în zilele care au urmat, audienţa s-a menţinut aproape de acest record! Un site cultural care atrage peste 30.000 de oameni zi de zi (ceea ce ar însemna aproape un million pe lună) nu este doar un succes, ci mai ales dovada că se poate.
Tot în aceste zile, proiectul social al Asociaţiei Culturale Citatepedia s-a calificat în finala Campionatului de Bine. Suntem printre cei 44 de finalişti rămaşi în competiţie, după ce la start au fost 140.
Ne poţi da foarte uşor o mână de ajutor pentru o clasare cât mai bună. O donaţie de 5 lei se face rapid, iar acest vot de încredere este de folos nu doar în Campionatul de Bine, ci şi pentru alte finanţări. Cu cât vom avea resurse mai semnificative, cu atât vom putea dezvolta mai bine proiecte culturale, utile tuturor.
Anul 2018 a început foarte bine. Să vedem ce bucurii ne mai aduce!
Născut în 1957, traducător, specialist în literatura italiană vulgară şi neo-latină a Renaşterii (Colonna, Sannazaro, Marullo, Poliziano, Boiardo mai ales), profesorul François Vaucluse locuieşte în mod obişnuit la Merano (Haut-Adige), Italia.
Binecunoscut atât în Franţa, cât şi în Italia, autorul a publicat sub pseudonim în diverse reviste precum: les Cahiers du chemin sau Promesse. Ultimele sale lucrări sunt: „L’amitié des peintres” (2008), „Le Bandeau d’Éros” (2012), „Modernes et post-modernes” (sub tipar). Autor al unei Arte a puţinului („L’Art du peu”), tradusă în limba română de MariAnne, recent publicată în Citatepedia, François Vaucluse este cunoscut publicului român amator de aforisme datorită participării sale la Festivalul International al Aforismului de la Tecuci, 2017.
Editura Humanitas și Institute for Research in the Humanities – department în cadrul Institutului de Cercetări al Universității din București – invită pe cei interesați la Librăria Humanitas de la Cișmigiu joi, 18 ianuarie 2018, ora 18:30, la o discuție despre noua traducere a cărții cu care a început cariera publică a științei moderne, „Sylva Sylvarum” sau „O istorie naturală în zece centurii” de Francis Bacon. Invitați: Vlad Alexandrescu (Universitatea din București), Mircea Dumitru (Universitatea din București), Daniel Garber (Universitatea Princeton), Dana Jalobeanu (Universitatea din București). La eveniment publicul face cunoștință cu membrii echipei de traducere în limba română a „Sylva Sylvarum”. Traducerea, coordonată în România de Dana Jalobeanu, a adus împreună specialiști români de la mai multe universități importante. Din echipă au făcut parte Claudia Dumitru, Oana Matei, Doina-Cristina Rusu și Grigore Vida.
Cea de a 75-a ediţie a Premiilor Globul de Aur, care a avut loc duminică, 7 ianuarie 2018, la Los Angeles, şi-a desemnat câştigătorii. Seth Meyers a fost pentru prima oară gazda ceremoniei. Oprah Winfrey a primit premiul Cecil B. DeMille Lifetime Achievement Award, iar actorul Gary Oldman a primit primul său Glob de Aur după o carieră de 40 de ani.
Filmul „The Shape of Water” a primit cele mai multe nominalizări, în număr de şapte, iar „Three Billboards Outside Ebbing, Missouri” a primit Globul de Aur pentru cel mai bun film la categoria dramă şi a devenit, alături de serialul „Little Big Lies”, câştigătorul serii, cu nu mai puţin de patru trofee. Printre premianţi s-au mai numărat Frances McDormand, Saoirse Ronan, James Franco, Nicole Kidman, Elisabeth Moss şi alţii.
Fiind prima mare ceremonie care a avut loc la Hollywood de la declanşarea scandalului care l-a avut în centru pe producătorul Harvey Weinstein, majoritatea invitaţilor au purtat ţinute negre, în semn de protest faţă de hărţuirea sexuală, dar şi de a milita pentru egalitatea dintre sexe, dreptul egal la muncă şi la remuneraţie.
Într-un mic studiu critic e foarte greu a vorbi despre o chestie însemnată; sunt neajunsuri fatale care țin de marginile restrânse ale unui articol. Foarte des se întâmplă să nu fii înțeles așa cum ai fi dorit, pentru că n-ai avut destul spațiu pentru a-ți explica gândirile în toată întinderea lor. De altmintrelea nu numai sriitorul și spațiul restrâns al unui articol sunt de vină, ci de multe ori și nebăgarea de seamă a cititorului. Toate acestea împreună sunt pricina pentru care articolul meu Decepționismul… din volumul întâi a fost de mulți înțeles foarte greșit.
Așa, spre pildă, dl Petrașcu, într-un studiu critic asupra lui Eminescu, zice următoarele: „La noi, dl Gherea Dobrogheanu crede cu siguranță că pricina acestui decepționism, cum îl numește domnia sa, ar sta în disproporția dintre făgăduințele mari și actele mici ale revoluției noastre de la 1848. Spiritele au fost exaltate mai întâi de vorbe, în urmă desiluzionate de fapte, și astăzi ele respiră în această deziluzie.” Ceea ce pot zice cu siguranță e că dl Petrașcu nu m-a priceput, poate din cauza mea. În orice caz pentru mine pricina hotărâtoare a decepționismului ori pesimismului e alta. În articolul meu Decepționismul etc. am formulat în căteva rânduri părerea mea asupra cauzei ori cauzelor pesimismului. Și aceste rânduri, pentru mai mare siguranță, le-am subliniat. Iată-le: „Pricina decepționismului nostru, a decepționismului poeților noștri, obârșia lui, sunt anomaliile societății burgheze. Pricina boalei veacului e starea patologică a civilizațiunii burgheze”.
Încarc...
29 voturi
