16 ianuarie 2018

Sylva Sylvarum

Editura Humanitas și Institute for Research in the Humanities – department în cadrul Institutului de Cercetări al Universității din București – invită pe cei interesați la Librăria Humanitas de la Cișmigiu joi, 18 ianuarie 2018, ora 18:30, la o discuție despre noua traducere a cărții cu care a început cariera publică a științei moderne, „Sylva Sylvarum” sau „O istorie naturală în zece centurii” de Francis Bacon. Invitați: Vlad Alexandrescu (Universitatea din București), Mircea Dumitru (Universitatea din București), Daniel Garber (Universitatea Princeton), Dana Jalobeanu (Universitatea din București). La eveniment publicul face cunoștință cu membrii echipei de traducere în limba română a „Sylva Sylvarum”. Traducerea, coordonată în România de Dana Jalobeanu, a adus împreună specialiști români de la mai multe universități importante. Din echipă au făcut parte Claudia Dumitru, Oana Matei, Doina-Cristina Rusu și Grigore Vida.



Lansarea volumului încheie workshopul „Francis Bacon’s Sylva Sylvarum: an exercise in philosophical translation”, care se desfășoară la București pe 17 și 18 ianuarie 2018. Acest workshop este a patra întâlnire, după cele de la Princeton (2012), Paris (2014) și Berlin (2015), care reunește echipele franceză, britanică și română implicate în proiectele de editare a „Sylva Sylvarum”.

Publicat recent de Editura Humanitas, volumul este reprezentativ pentru teoria baconiană a comunicării cunoașterii și o parte importantă a marelui proiect de reformă a filozofiei naturale. Între scrierile lui Francis Bacon, este cea care a avut cele mai multe ediții succesive în primii 200 de ani de la apariție, în 1626. A fost, de asemenea, un succes remarcabil între intelectualii din generațiile următoare, cercetarea în multe domenii putându-și identifica începuturile în schimbarea de paradigmă baconiană.

Francis Bacon a fost unul dintre întemeietorii modernității europene. Proiectele sale de reformă filozofică, științifică și juridică au modelat decisiv Anglia secolelor XVII-XIX (ca și o bună parte a Europei moderne). În același timp (și poate tocmai de aceea), puțini gânditori ai modernității au avut parte de o receptare atât de eterogenă precum Francis Bacon.

Iată câteva fragmente preluate din studiul introductiv semnat de Dana Jalobeanu, care prezintă detalii importante legate de impactul și alcătuirea acestui volum:

Cu acest volum, publicat postum în 1626, începe un tip de cercetare a naturii în care omul contemporan poate recunoaște elemente ale științei moderne. În același timp, Francis Bacon ne vorbește aici de alchimie, astrologie și magie naturală, de medicamente miraculoase, prelungirea vieții și posibilitatea de a produce animale și plante nemaivăzute. Sylva Sylvarum face parte din marele proiect baconian de a înzestra știința cu o poveste: agregare de sensuri și scenariu inițiatic, special construite pentru a lua în stăpânire imaginația cititorului, trezind curiozitatea, entuziasmul și emulația, dar și dorința de a «intra în poveste», de a deveni parte a scenariului căutării și descoperirii de-a lungul căruia se naște cunoașterea.

În mod tradițional în epocă, termenul de silva desemnează o colecție de «materiale de construcție»; o «pădure» capabilă să furnizeze materia primă a unor scrieri organizate, metodice și rafinate. Astfel de silvae puteau fi florilegii sau colecții de citate, locuri sau argumente retorice, curiozități naturale sau rețete. (…) Sylva Sylvarum este mai mult decât o colecție: este o colecție de colecții, sau silvae, organizate în zece centurii. Fiecare dintre acestea e un agregat de o sută de fragmente, extrem de diverse atât din punctul de vedere al conținutului, cât și ca tip de scriitură.

Unele fragmente aduc cu rețetele pe care le putem găsi în colecțiile renascentiste de curiozități și secrete; rețete medicale, alchimice, culinare sau metalurgice. Alte fragmente prezintă tehnologii de infuzare sau distilare, tehnologii tradiționale de fermentare a berii sau cidrului, sau tehnologii de desalinizare a apei. Sylva conține și observații pe care azi le‑am denumi științifice, cum ar fi, de pildă, observarea comparativă a propagării sunetului și a luminii; sau o serie de observații interesante cu privire la fenomenul de rezonanță acustică. Există și fragmente care seamănă cu experimentele controlate de producere a unor fenomene precum condensarea, rarefierea, distilarea, germinația, «maturarea» etc.

Explicația oferită de editorii victorieni ai lui Bacon este caracteristică pentru încercarea de a împăca percepția cititorului modern și popularitatea indiscutabilă a Sylva Sylvarum în primul veac de la apariție. Ea face din Francis Bacon o figură de tranziție; un filozof cu un picior în Renaștere și altul în modernitate, cineva care face trecerea – cum spunea Paolo Rossi – «de la magia (Renașterii) la știința modernă». Așa s‑ar putea explica, eventual, de ce unele dintre experimentele pe care le găsim în Sylva trezesc interesul comunității savante chiar și în a doua parte a secolului al XVII‑lea, în plină «revoluție științifică».

Accesul la eveniment este gratuit în baza unei rezervări prealabile prin Eventbook.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.



Acesta este un blog colaborativ, deschis tuturor. Daca doresti sa participi, vezi detalii.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

Meta

Fani pe Facebook