Fragmente din volumul „Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc” semnat de Nicolae Manolescu, apărut la Editura Gramar, Bucureşti, 2006; capitolul este intitulat „Arghezi şi Urmuz”
„Una din acele întâmplări, care, evocate după trecerea timpului, lasă să se vadă un semn al destinului, i-a pus în legătură, la începutul anului 1922 (sau, mai probabil, cu câteva luni înainte) pe Tudor Arghezi şi pe Urmuz. Există un element straniu în această întâlnire, cel puţin în partea ei epistolară. S-au păstrat două scrisori, câte una de la fiecare (Pagini bizare, ediţia Saşa Pană, 1970). Proaspăt redactor al Cugetului românesc, Arghezi îi scrie lui Urmuz, care se mai numea D. Demetrescu-Buzău, era ajutor de grefier la Curtea de Casaţie şi nu tipărise încă nimic: ‘Vreau să-mi rezerv plăcerea de a te fi publicat eu întâi…’ Suntem în registrul serios. Arghezi continuă însă în cel ironic: ‘… şi îţi prezic în noua şi neaşteptata d-tale carieră succese care vor contribui să-ţi sporească foloasele funcţiei de magistrat.’ Din scrisoare, înţelegem că magistratul ezita să devină scriitor. Ca să-i nimicească ‘ereziile’ şi să-i spulbere ‘temerile’, redactorul îi înfăţişează programul revistei, care ‘iese cu colaborarea tuturor profesorilor universitari, ceea ce nu înseamnă că şi cu colaborarea tuturor scriitorilor’. Argumentul are evident în vedere scrupulele magistratului, nu pe ale scriitorului; deşi nouă, astăzi, bizareria prozelor ce urmau a se tipări într-o revistă atât de academică ne reţine cu mult mai mult atenţia decât frica funcţionarului superior de la casaţie de a-şi da în vileag preocupări socotite îndeobşte nepotrivite cu rangul său; mai ales că el şi redactorul conveniseră să recurgă la un pseudonim.”
Păstrând ritmul, am ajuns la 43000. Şi cum conţinutul creşte, şi facilităţile evoluează. Conturile de utilizator, disponibile până acum doar pentru Forum şi Blog, au fost extinse practic pe tot site-ul. Pe lângă faptul că acum administrarea este mai uşoară, această extindere pemite implementarea de facilităţi specifice pentru utilizatorii autentificaţi.
De exemplu, conturile pot fi folosite şi pentru comentarii. Astfel, devine clar că un anumit utilizator este acelaşi pentru comentariile scrise de el şi nu este o eventuală coincidenţă de nume/pseudonim. Comentariile scrise de un utilizator autentificat au legătură la profilul acelui utilizator, unde pot fi văzute informaţiile pe care acesta doreşte să le facă publice şi de unde i se pot trimite mesaje private de către un alt utilizator autentificat (mesajele private pot fi dezactivate dacă nu sunt dorite). Pentru a asocia comentariile vechi cu un anumit cont, puteţi trimite o cerere în acest sens şi, dacă nu există dubii că cererea este justificată, se poate rezolva.
Joi, 27 noiembrie 2008, de la ora 19:00, la Fundacion Ambito Cultural, El Corte Ingles, c/ Serrano 52, Madrid, Institutul Cultural Român Madrid organizează prezentarea cărţii „Proyectos de pasado” („Proiecte de trecut”) de Ana Blandiana, tradusă în Spania la Editura Periferica. Iau cuvântul Ana Blandiana, Ramon Pernas (director Ambito Cultural, El Corte Ingles), Joaquin Aguirre (scriitor şi editor), Pilar Vega Rodriguez (profesoară de Literatura Spaniola la Univ. Complutense), Francisca Noguerol (profesoară de Literatura Hispano-Americana a Univ. din Salamanca), Julian Rodriguez (scriitor şi director al Editurii Periferica), E.S. Maria Ligor (Ambasador al României în Regatul Spaniei) şi Horia Barna (director ICR Madrid). Cu ocazia vizitei sale în Spania, Ana Blandiana a fost invitată să susţină o conferinţă despre viaţa şi opera sa pe 26 noiembrie, la Universitatea Complutense din Madrid.
Celebrul roman „Lolita” deschide seria de autor „Vladimir Nabokov” la Editura Polirom. Romanul a beneficiat de două ecranizari îndelung discutate: cea a lui Stanley Kubrick din 1962, cu James Mason, Sue Lyon şi Shelley Winters în rolurile principale şi, respectiv, cea a lui Adrian Lyne din 1998, avându-i ca protagonişti pe Jeremy Irons, Dominique Swain şi Melanie Griffith. Din cauza subiectului său extrem de şocant – pasiunea morbidă a unui bărbat matur pentru o fetiţă de doisprezece ani –, romanul „Lolita” a fost respins de editori, fiind publicat în Statele Unite abia după aparitia sa în Franţa. Construită pe schema mitologică a povestirilor cu fauni şi nimfe, „Lolita” este însă, înainte de toate, un poem de dragoste închinat limbii engleze şi posibilităţilor sale expresive.
Fragmente din volumul „Drum printre stele. Amintiri europene şi hollywoodiene”, semnat Jean Negulescu (29 februarie 1900 – 18 iulie 1993), publicat în 1989 de Editura Meridiane din Bucureşti. Titlul original este „Things I Did… and Things I Think I Did”, iar lucrarea a apărut la New York în 1984.
Dedicaţia făcută românilor în deschiderea lucrării traduse de Manuela Cernat m-a determinat să aleg, dintre toate notiţele extrem de interesante despre tot felul de celebrităţi întâlnite de Negulescu, cu precădere pasaje referitoare la lumea românească de dincolo de graniţele noastre, sau la percepţia românească pe care fiecare dintre noi, fie şi de tot plecat în lume, le poartă după sine şi cu sine, la sine în suflet. Celălalt criteriu de selecţie a fost ineditul informaţiilor, aşa că am insistat pe evenimente aparent minore şi neaflate în cărţile despre consacraţii artişti, sau pe viziunea personală a autorului asupra evenimentelor (poate cunoscute) la care a fost părtaş. M-am oprit la perioada pariziană, la prima alegere: pictura.
Încarc...
