Sunt uneori întrebat de ce Citatepedia este aşa şi nu aşa sau aşa. Bine poate fi în mai multe feluri, depinde încotro te îndrepţi. Poţi face foarte bine un site mic şi valoros, spre deliciul câtorva intelectuali. Eu vreau însă mai mult. În cele ce urmează, încerc să prezint viziunea mea.

Încă de la început, Citatepedia a fost un proiect participativ, foarte deschis. Astfel, conţinutul a devenit foarte variat, cu idei care se confruntă. Cred că proiectul are un rol însemnat în punerea în mişcare a mecanismelor de gândire şi în înmuierea unor prejudecăţi (chiar a unora subtile, mai greu de observat).

Desigur, această deschidere mai aduce şi conţinut de slabă calitate. Să ne uităm însă la Biblioteca Naţională, reperul de top, care primeşte toate cărţile publicate în ţară, chiar şi cele mai proaste. Totuşi, cărţile sunt pe picior de egalitate doar ca depozitare, niciun bibliotecar nu te va îndrepta către o carte proastă decât dacă o vrei musai pe aceea sau dacă nu există ceva mai bun în domeniul respectiv.

4 voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Noutăţi despre site
1 comentariu »

Pe 10 iulie 2009 are loc la Hollywood Multiplex – Bucureşti Mall premiera filmului „Secret de Familie” („Un secret”), o dramă franceză în regia lui Claude Miller, după romanul cu acelaşi nume al lui Philippe Grimbert (care semnează şi scenariul) şi cu Cecile De France, Patrick Bruel şi Julie Depardieu în distribuţie.

Explorarea unui apăsător secret de familie şi povestea unei pasiuni ni se fac cunoscute prin voiajul interior al lui François, un băiat solitar care îşi inventează un frate şi îşi imaginează trecutul părinţilor săi. În ziua în care împlineşte cincisprezece ani, o prietenă de familie îi dezvăluie tânărului François un adevăr bulversant, dar care îi îngăduie acestuia, în sfârşit, să se reconstruiască.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cinema, Cărţi, Interviuri, Ştiri
Comenteaza! »

Fragmente din volumul „Scriitori francezi”, apărut la Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1978 – articolul despre Hercule-Savinien Cyrano de Bergerac (6 martie 1619 – 28 iulie 1655) este semnat de Irina Bădescu:

Eseist, poet satiric şi dramaturg. Fiu de mici nobili provinciali, intră în rândurile armatei; în 1641, rănit grav la asediul de la Arras, renunţă la cariera militară. Urmează cursurile maestrului subversiv al „gândirii libere”, Gassendi; în 1653, intră în serviciul ducelui de Arpajon unde, fiind un spirit independent şi bătăios, îşi face reputaţia de „duelgiu”. Doi ani mai târziu moare într-un accident. Cele două lucrări fundamentale ale lui sunt postume – apărute în 1657 şi 1662 – şi alcătuiesc opera intitulată L’Autre Monde – États et Empires de la Lune; États et Empires du Soleil (Lumea cealaltă – Statele şi imperiile Lunii; Statele şi imperiile Soarelui), o utopie de vulgarizare (în accepţia luministă a termenului) filosofico-ştiinţifică, inspirată din operele analoge ale englezilor Wilkins şi Godwin. Sub pana sa, polemică şi satirică, motivul călătoriei imaginare capătă o notă aparte, datorată atât îndrăznelii viziunii, cât şi aptitudinii autorului de a concretiza şi difuza o gândire profund contestatară, cum este „gândirea liberă”.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Iulia Muşat in Critică literară
Comenteaza! »

Umberto Eco, născut pe 5 ianuarie 1932, este una dintre cele mai importante figuri din semiotica europeană, un teoretician desăvârşit şi extrem de plăcut la lectură, pertinent şi dinamic, solicitant şi abil în a capta atenţia şi interesul lectorului. Pe lângă sistemul teoretic, autorul a găsit de cuviinţă să-l ilustreze practic, în câteva structuri romaneşti ce i-au adus popularitatea şi în rândul profanilor. Una dintre ideile de bază pe care am construit o analiză a romanului său, „Numele trandafirului”, este aceea că fiecare cititor alege, dintr-o carte oarecare pe care o citeşte, exact ceea ce poate înţelege şi asimila, în funcţie de calităţile sale native, interesele personale şi bagajul de cunoştinţe pe care îl posedă până în acel moment. Prin urmare, o carte se dovedeşte a fi – în fapt – o multitudine de cărţi, iar romanul lui Eco demonstrează chiar prin construcţie acest lucru.

5 voturi

Încarc...

Publicat de Iulia Muşat in Articole, Cărţi
Comenteaza! »

Fragmente din lucrarea „Principiile filosofiei dreptului” de Georg Wilhelm Friedrich Hegel, apărută la Editura Paideia, 1998, în traducerea Ioanei Ungureanu şi a Mădălinei Lazăr:

„Ştiinţa filosofică a dreptului are ca piatră de temelie ideea de drept, conceptul de drept şi realizarea acestuia.
Filosofia are de-a face cu idei, şi tocmai de aceea nu cu ceea ce se obişnuieşte a se numi simple concepte; ea prezintă, mai mult, parţialitatea şi inexactitatea acestora, aşa cum conceptul (nu ceea ce auzim adesea numit astfel şi este de fapt numai o determinare abstractă a înţelesului) este singurul care are realitate şi chiar îşi atribuie această realitate el însuşi. Tot ce nu este realitate desemnată de concept este existenţă efemeră, hazard aparent, impresie, apariţie lipsită de viaţă, neadevăr, iluzie etc. Reprezentarea pe care conceptul o oferă în realizarea sa este pentru cunoşterea conceptului însuşi, celălalt moment esenţial al ideii, cu totul alta faţă de forma care există numai la nivel de concept.”

4 voturi

Încarc...

Publicat de Iulia Muşat in Cărţi, Fragmente literare
Comenteaza! »

La Editura LEDA a apărut thrillerul „Cartea Numelor” de Jill Gregory şi Karen Tintori, bestseller internaţional. Traducerea a fost realizată de Adina şi Gabriel Raţiu. Volumul are 400 de pagini şi este cartonat, cu supracopertă.

În momentul în care o tragedie din copilărie se întoarce şi îl bântuie pe profesorul David Shepherd, acesta se află în posesia unor informaţii vitale pentru echilibrul lumii. David Shepherd descoperă Cartea Numelor ― un text antic ale cărui origini datează din timpuri biblice şi despre care se credea că a dispărut pentru totdeauna. Conform scrierilor din Cabală, cartea ascunde numele celor treizeci şi şase de suflete neîntinate din fiecare generaţie ― Cei Tainici ― a căror virtute ajută lumea să supravieţuiască. Legenda spune că, în clipa în care cei treizeci şi şase de Tainici ar pieri, lumea s-ar sfârşi… Iar cineva le doreşte moartea.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Ştiri
Comenteaza! »