8 septembrie 2011
Unul dintre lucrurile care atrag pe internet este anonimitatea. Exceptând faptul că administratorii serverelor pot afla destul de multe informaţii despre un anumit utilizator, lucru pe care-l fac în general doar în cazul abuzurilor, se poate vorbi despre un anumit grad de anonimitate. Aşa se face că în spatele unuia sau mai multor pseudonime, multi internauţi creează personalităţi virtuale, mai mult sau mai puţin asemănătoare cu cea proprie, reală.
Sunt şi personaje uneori atent elaborate, dar de cele mai multe ori sunt doar improvizaţii. Nu oricine este un bun actor, aşa că, dacă diferenţa de personalitate dintre personaj şi interpret creşte, atunci creşte şi riscul ca lucrurile să ia o întorsătură nefericită. Este un joc care te poate prinde, care poate fi amuzant, prin care te poţi testa şi prin care poţi afla diferite lucruri despre tine, dar care poate avea şi rezultate neplăcute, mai ales dacă uiţi că este doar un joc şi mergi prea departe.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Eseuri
6 septembrie 2011
La Editura Polirom a apărut romanul „Libertate” de Jonathan Franzen, traducere din limba engleză şi note de Daniela Rogobete.
Romanul are în centru o proaspătă familie tipică din Midwest. Patty şi Walter Berglund sunt un cuplu cu o situaţie materială prosperă, tineri, cu convingeri politice solide de stânga, părinţi ai unor copii străluciţi. Şi totuşi, de la un punct încolo, din motive diferite, cei doi încep să resimtă din plin insatisfacţia şi dezamăgirea vieţii. Patty, în trecut sportivă de performanţă cu carieră distrusă de un accident, manifestă ca mamă un spirit de competiţie exagerat, iar Walter, intelectual şi ecologist, se vede forţat sa intre în afaceri tocmai cu companiile de energie, pe care le detestă din pricina impactului lor distrugător asupra mediului. Pe măsura ce cresc, copiii îşi afirmă personalitatea, în dezacord cu ambiţiile mamei şi cu viziunile politice ale tatălui, iar familia devine un front deschis. Soţii Berglund încearcă zadarnic să-şi depăşească deprimarea tot mai accentuată, chinuindu-se fiecare să răspundă la dificilă întrebare „Cum trebuie să-ti trăieşti viaţa?“ – şi anume în libertate, condiţia abstractă de care se bucură ca membri privilegiaţi ai unei ţări dezvoltate.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Ştiri
10 august 2011
Filmul „Şefi de coşmar” („Horrible Bosses”), o comedie plină de umor inteligent şi idei diabolice, poate fi vizionat în România din 12 august 2011 în cinematografele: Hollywood Multiplex (Bucureşti şi Oradea), CinemaPRO, Movieplex, The Light Cinema, Patria (Bucureşti), Băneasa Drive In, Cityplex (Constanţa şi Braşov), Odeon Cineplex (Cluj), Cinema Florin Piersic (Cluj), Patria (Craiova), Centrul Cultural Eugen Ionescu (Slatina) şi reţeaua Cinema City (Sun Plaza, Cotroceni, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Cluj, Iaşi, Piteşti, Timişoara).
Continuare »
Încarc...
Publicat de Iulia Muşat in Cinema, Impresii despre filme, Umor, Video, Ştiri
9 august 2011
Marii revoluţionari sunt buni oratori, ştiu să-şi mobilizeze susţinătorii. De multe ori aceştia au spus cuvinte care au devenit celebre. De exemplu, Emiliano Zapata, figură conducătoare în Revoluţia Mexicană: „Mai bine să mori în picioare decât să trăieşti în genunchi.” Îndemnul, care a devenit un slogan al zapatiştilor, este atestat, printre altele, de cărţile „Timeless Mexico” de Hudson Strode (publicată în 1944) şi „Liberation Theologies in North America and Europe”, scrisă de Gerald H. Anderson şi Thomas F. Stransky (publicată în 1979).
Astfel de îndemnuri cu impact sunt uneori preluate şi de alţi revoluţionari, iar mulţimile îl creditează ca autor pe cel de la care l-au auzit. Aşa se face că îndemnul de mai sus este uneori atribuit unor revoluţionari precum Ernesto Che Guevara, José Martí sau Dolores Ibárruri. Aceasta din urmă l-a folosit deseori în discursurile sale foarte populare din vremea Războiului Civil Spaniol.
În tragedia „Prometeu înlănţuit” de Eschil, la un moment dat, Io spune: „Mai bine moartă, dintr-o dată, decât să pătimesc fiecare zi atât de crunt!” Acest citat este uneori confundat cu cel de mai sus (deşi sunt esenţial diferite), ceea ce face ca Eschil să fie creditat eronat.
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Atribuiri eronate
21 iulie 2011
Filmul cu cea mai bună lansare din istoria cinematografiei, „Harry Potter şi Talismanele Morţii: Partea 2” („Harry Potter and the Deathly Hallows: Part 2”), a dominat incontestabil box office-ul românesc din weekendul lansării, fiind vizionat în premieră de aproximativ 43.000 de spectatori.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Cinema, Ştiri
15 iulie 2011
În Grecia antică, Socrate era foarte lăudat pentru înţelepciunea lui. Într-o zi, marele filozof s-a întâlnit întâmplător cu o cunoştinţă care alerga spre el agitat şi care i-a spus:
– Socrate, ştii ce-am auzit tocmai acum despre unul dintre studenţii tăi?
– Stai o clipă – îi replică Socrate. Înainte să-mi spui, aş vrea să treci printr-un mic test. Se numeşte Testul celor Trei.
– Trei?
– Aşa este – a continuat Socrate. Înainte să-mi vorbeşti despre studentul meu, să stăm puţin şi să testăm ce ai de gând să-mi spui.
Primul test este cel al Adevărului. Eşti absolut sigur că ceea ce vrei să-mi spui este adevărat?
– Nu – spuse omul. De fapt doar am auzit despre el.
– E-n regulă – zise Socrate. Aşadar, în realitate, tu nu ştii dacă este adevărat sau nu. Acum sa încercăm testul al doilea, testul Binelui.
Ceea ce vrei să-mi spui despre studentul meu este ceva de bine?
– Nu, dimpotrivă…
– Deci vrei să-mi ceva râu despre el, cu toate că nu eşti sigur că este adevărat?
Omul a dat din umeri, puţin stânjenit. Socrate a continuat:
– Totuşi, mai poţi trece testul, pentru că există a treia proba – filtrul Folosinţei. Ceea ce vrei să-mi spui despre studentul meu îmi este de folos?
– Nu chiar…
– Ei bine – a conchis Socrate – dacă ceea ce vrei să-mi spui nu este nici adevărat, nici de bine, nici măcar de folos, atunci de ce să-mi mai spui?
Omul s-a ruşinat. Şi astfel Socrate nu a aflat niciodată că nevastă-sa îl înşela cu studentul respectiv.
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Anecdote, Umor
5 voturi