Anonimitate
Unul dintre lucrurile care atrag pe internet este anonimitatea. Exceptând faptul că administratorii serverelor pot afla destul de multe informaţii despre un anumit utilizator, lucru pe care-l fac în general doar în cazul abuzurilor, se poate vorbi despre un anumit grad de anonimitate. Aşa se face că în spatele unuia sau mai multor pseudonime, multi internauţi creează personalităţi virtuale, mai mult sau mai puţin asemănătoare cu cea proprie, reală.
Sunt şi personaje uneori atent elaborate, dar de cele mai multe ori sunt doar improvizaţii. Nu oricine este un bun actor, aşa că, dacă diferenţa de personalitate dintre personaj şi interpret creşte, atunci creşte şi riscul ca lucrurile să ia o întorsătură nefericită. Este un joc care te poate prinde, care poate fi amuzant, prin care te poţi testa şi prin care poţi afla diferite lucruri despre tine, dar care poate avea şi rezultate neplăcute, mai ales dacă uiţi că este doar un joc şi mergi prea departe.
Ca orice joc, are diferite niveluri. Unii au devenit „profesionişti”, dar cei mai mulţi sunt amatori. Întrebarea este: care e nivelul maxim? Cred că acesta se atinge, paradoxal, atunci când personajul eşti chiar tu însuţi. Când te prezinţi aşa cum eşti, fără posibilitatea de a o lua de la capăt. Când ajungi să-ţi poţi asuma public tot ceea ce spui, chiar cu riscul de a spune o prostie care să rămână înscrisă undeva. Mai mult, când accepţi că alţii te-ar putea umili pentru ceea ce ai spus, iar într-o astfel de situaţie să fii pregătit fie să-ţi aperi demn convingerea exprimată, fie să-ţi recunoşti greşeala şi să înveţi din ea, încercând să nu o mai repeţi. Pentru astfel de oameni am toată admiraţia.
Eseu de Lucian Velea
5 voturi
Încarc...
Anonimitatea pe site de multă vreme mă frământă şi îmi pare bine că Webmasterul şi-a expus părerea în această privinţă, ghicindu-mi gândul.
Lupta dintre Bine şi Rău a existat şi o să existe de-a pururi.
Ştiu că Binele n-are mască şi pietre în sân, iar Răul le are.
Nu zic că toţi „mascaţii” de pe site sunt din tagma celor „răi”.
În eseu este elucidată problema anonimităţii.
Anonimitatea nu mă atrage, ci mă dezgustă. Dar fiecare cu gustul lui…