Fragmente din capitolul „Blaga: modernitate şi orizont mitic” din volumul „Personalitatea literaturii române” de Constantin Ciopraga:
„O mie nouă sute nouăsprezece – toamna! La apariţia Poemelor luminii, Nicolae Iorga descoperea în Lucian Blaga un creator de o ‘sinceritate înduioşantă’, de un mare ‘simţ al misterului’, calităţi care ‘nu se mai întâlniseră în aceeaşi măsură la poeţii tineri’. Mult timp, problematica încadrării lui Blaga în tendinţele poetice ale epocii a generat controverse. Suportul intelectual, întrebările obsedante rezolvate liric, notele expresioniste, acestea pledau pentru actualism, motiv ce determina pe E. Lovinescu să-l includă (în Istoria literaturii române contemporane din 1927) între moderni.”
Te-ai gândit vreodată ce s-ar întâmpla dacă ar fi copiii la putere?
Un posibil răspuns este dat de piesa ce va avea premiera oficială joi, 27 martie 2008, la ora 19:00, la Teatrul Metropolis din Bucureşti (str. Mihai Eminescu, nr. 89).
Recent, la Institutul Cultural Român din Viena, a avut loc o lectură din volumul ”De ce iubim femeile” de Mircea Cărtărescu. Prezenţa autorului a atras numeroşi austrieci, studenţi ai Institutului de Romanistică, jurnalişti, reprezentanţi ai mediilor de afaceri şi oameni de cultură. Evenimentul s-a bucurat de atenţia presei austriece şi de participarea activă a unor personalităţi academice şi culturale de prim rang.
Un interviu amplu cu scriitorul Mircea Cărtărescu a apărut în prestigiosul cotidian Die Presse. Prin amabilitatea Institutului Cultural Român din Viena, avem plăcerea să vă prezentăm integral acest interesant interviu.
Andrei Mureşanu face parte dintr-o generaţie care marchează, metaforic, punctul zero al literaturii române. În afară de valoarea sa individuală, de „preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet” (Eminescu), autorul celebrului poem „Un răsunet” (devenit astăzi imnul naţional care ne tot îndeamnă la deşteptare) este reprezentant de seamă al grupului care inventează din rădăcină limbajul poetic românesc. Apărută din nimic şi încă şovăitoare, poezia acelor timpuri poate cu uşurinţă să provoace comentarii acide şi ironice; pot chiar să recunosc faptul că obişnuiam eu însămi a le enunţa. Lucrarea care mi-a schimbat perspectiva asupra acestei probleme este una de referinţă în domeniu, iar la momentul la care o citeam (prin clasa a XI-a de liceu, cred) a fost un soi de revelaţie care m-a învăţat, mai mult sau mai puţin, că îngăduinţa pentru încercările omului face posibil miracolul. Cu mare drag şi cu mulţumiri, iată „Dimineaţa poeţilor”, o extraordinară metaforă a lui Eugen Simion despre valoarea – dincolo de detaliu – a poeziei româneşti de început.
De câte ori Doina Uricariu iese din propria-i poezie sau eseistică şi alege să se ocupe de cărţile celorlalţi, rezultatul este unul pe care nu te sfieşti să-l numeşti revelaţie, fără teama că ai exagera într‑un fel.
Din seria acestor revelaţii editoriale face parte şi „Jurnalul unei fete greu de mulţumit” de Jeni Acterian, reeditat recent la Humanitas, într-o ediţie nouă, revăzută, completată de scrisori şi de paginile legate de Clubul „Pana trăsnită”, însoţite de desenele avangardist şăgalnice semnate de Nuni Dona.
Prima oară cititorii au putut descoperi personalitatea excepţională a celei ce a fost un fel de Anais Nin a epocii româneşti interbelice din prima ediţie a Jurnalului, editat în 1991, sub titlul mai heideggerian „Jurnalul unei fiinţe greu de mulţumit”.
Dincolo de simplitatea şi pragmatismul stilului în care sunt exprimate ideile în cartea „Gânduri pentru fiecare zi”, a scriitorului Omraam Mikhael Aivanhov, idei care nu îţi dau ameţeli filozofice, dar nici nu sunt lipsite de sevă, care nu te aduc în pragul revelaţiei, dar sunt suficient de pătrunzătoare; dincolo de siguranţa absolută şi efuziunea usor enervante pe alocuri, în cele din urmă te biruie tonusul acestei cărţi, credinţa nefăţarnică pe care autorul o manifestă susţinut, pe parcursul celor 365 de zile ale anului.
În plus, cum fiecare zi conţine un mesaj anume, acest lucru te îmbie să alegi acele date care semnifică ceva pentru tine, să încerci să-l tâlcuieşti, să-l interpretezi într-un mod personal.
Fragmente din capitolul „Blaga: modernitate şi orizont mitic” din volumul „Personalitatea literaturii române” de Constantin Ciopraga:
Încarc...
2 voturi