Search Results

 17 mai 2018

Ştefan Luchian, maestrul artei grafice româneşti

Muzeul Naţional de Artă al României invită pasionații de pictură în perioada 19 mai – 23 septembrie 2018 la expoziţia „Ştefan Luchian, maestrul artei grafice româneşti”, expoziţie organizată cu ocazia aniversării a 150 de ani de la naşterea marelui artist român. Expoziția este curatoriată de Elena Olariu și este inclusă şi în programul „Noptea Muzeelor – Muzeul Naţional de Artă al României”. Accesul în muzeu se face prin str. Ştirbei-Vodă nr. 2.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 26 ianuarie 2018

Ludico e carnevalesco nell’universo rurale romeno

Sâmbătă, 27 ianuarie 2018, la ora 17:30, în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, instituţia românească din oraşul istoric italian organizează vernisajul expoziţiei de artă naivă „Ludico e carnevalesco nell’universo rurale romeno” a artistului Ioan Măric. În deschiderea expoziţiei, care se află la dispoziţia publicului în perioada 27 ianuarie–17 februarie 2018, de marţea până duminica, în intervalul orar 10:30–13:30 şi 15:30–19:30, susţin alocuţiuni prof. univ. dr. Cristian Luca (directorul adjunct al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia) şi artistul Ioan Măric.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 23 ianuarie 2018

Carelessly

Pe 2 ianuarie 2018, trupa Grimus a filmat videoclipul pentru noul single „Carelessly” în Cluj. Regia este semnată de Iustin-Andrei Surpănelu, cel cu care Grimus a colaborat și pentru „Fregate”, iar in clip joacă actorii Ada Lupu (actriță la Teatrul Național din Iași) și Cristian Grosu (actor la Teatrul Național din Cluj).


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 8 ianuarie 2018

„Sentimentalul Maupassant” de Paul Zarifopol

Paul Zarifopol„Maupassant a înnebunit fiindcă nu credea în Dumnezeu. Acest nenorocit se îndepărtase absolut, se înstrăinase complet de divinitate.” Așa scriau pe vremuri oameni evlavioși și gingași la suflet. Astăzi s-ar zice poate, de exemplu: Maupassant s-a prăpădit de răul pesimismului, fiindcă n-a putut ajunge la o „concepție unitară de viață”. În amândouă formulele ni se prezintă, cum lesne se poate vedea, același punct de vedere nobil, cum se zice, și sublim. Eu cred că față de păreri ca aceste, mai mult pioase și binecrescute decât inteligente, n-a fost rău că în anii din urmă s-a stăruit cu oarecare băgare de seamă, și fără fraze, asupra bolii lui Maupassant. Cititorului cu educație nu-i strică să audă, chiar și mai des, că nimeni nu poate înnebuni, de-a binelea și fără hiperbolă, numai din desperare metafizică. Iar pentru istoricii literari și biografi este mai de folos, cred, să consulte câteodată psihiatria decât să se încânte cu nu-știu-ce-uri solemne, de o eleganță intelectuală foarte îndoielnică.

Pe istoricii literari îi găsesc, în general, puțin dispuși să admită o puternică influență a bolii asupra producției lui Maupassant. Obișnuit este să se dea o prelungită admirație incomparabilei sale obiectivități, și se acordă numai că, în operele din urmă, apare un caracter oarecare sentimental și duios; ori încă poate: că boala i-a sporit pesimismul. Psihiatrul Wilhelm Lange, care ne-a dat o patografie a lui Hölderlin, excelentă chiar și în părțile curat literare, scrie în studiul său critic asupra psihozei lui Maupassant : „În nuvela Le Horla se aude imbecilitatea paralitică”. Iar mai departe: „Pe când schița fantastică Sur l’eau, din 1881, este încă solid compusă, simplu și lucid scrisă, bucata intitulată Lui, din 1884, cuprinde repetări și interjecții directe ale autorului. În Horla (1887), și încă mai mult în Qui sait (1890), repetările, întrebările, suspensiile se acumulează; iar repetarea, cu evidentă satisfacție, a acelorași cuvinte cu greu găsite ne aduce aminte de perseverențele verbale ale oamenilor beți”.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 20 decembrie 2017

Stele ale scenei şi ecranului

Romfilatelia, în semn de prețuire și respect pentru unii dintre cei mai îndrăgiți actori români, pentru carierele lor remarcabile și pentru contribuția la crearea Bucureștiului artistic, prezintă noua emisiune de mărci poștale „Stele ale scenei și ecranului”, miercuri, 20 decembrie 2017, la Palatul Suțu, Muzeul Municipiului București. Noua emisiune este disponibilă în magazinele Romfilatelia.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 26 decembrie 2016

„Literatură de Crăciun” de George Topîrceanu

A venit Crăciunul!… Știați, desigur, această noutate și poate că nu era nevoie să vă amărăsc și eu. Dar ce să facem? A venit.

Și a venit cu sacul plin de bucurii pentru cei mici și… cu ziare pline de literatură festivă pentru cei mari. Nu-i chip să deschidă omul amărât o gazetă în vacanța Crăciunului, fără să-l întristeze de la prima pagină obișnuita recuzită tipografică: o ilustrație sacră în două culori aplicate greșit pe desen, un articol de fond cu înalte inepții mistico-filozofice și o puzderie de poeme și nuvele radical tâmpite pentru circumstanță.

Încă de pe vară, poetul ocaziilor periodice și-a improvizat pe îndelete ― odată pentru totdeauna ― poezia cu pruncul divin și o mică povestire, ceva cu copii săraci de văduvă, care jinduiesc în frig la splendoarea jucăriilor scumpe dintr-o vitrină, până ce le îngheață nasul de ger și până ce crapă inima în cititor de milă. După ce a trecut Crăciunul și zaharicaua duioasă a apărut în gazetă, autorul prevăzător își pune opera la păstrare în saltar, pentru că ― vorba lui Agamiță Dandanache ― „mai trebuie ș-al’ dată”… Și la Crăciunul viitor, pac! iar la gazetă cu pruncul divin.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 2 voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'expresiv'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

noiembrie 2024
L Ma Mi J V S D
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii