Seria de întâlniri literare iniţiate de Institutul Cultural Român din Berlin în colaborare cu Literaturhaus Berlin continuă cu participarea scriitoarei Marta Petreu şi a traducătorului Ernest Wichner. În cadrul acestei întâlniri literare, care se desfăşoară la sediul ICR Berlin în data de 7 octombrie 2014, cu începere de la ora 20:00, scriitoarea face o lectură din romanul său „Acasă, pe câmpia Armaghedonului”, iar Ernest Wichner redă aceleaşi fragmente în limba germană.
„Acasă, pe câmpia Armaghedonului”, romanul Martei Petreu, aduce în literatura română un personaj memorabil: Maria, o ţărancă din Câmpia Transilvaniei, care, neîmplinită în iubire şi în viaţă, ajunge să îşi renege propriile vlăstare. Ca o pânză de păianjen în miezul căreia se află această mamă terifiantă, familiile Sucutardean şi Vălean îşi ţes existenţele într-o istorie de un veac.
Atunci când beneficiaţi de tratament medical sau luaţi parte la un studiu medical, intimitatea este importantă; legi stricte limitează ceea ce cercetătorii pot vedea şi şti despre dumnevoastră. Dar dacă datele dumneavoastră medicale ar putea fi folosite anonim de oricine care încearcă să testeze o ipoteză? John Wilbanks se întreabă dacă dorinţa de a ne proteja intimitatea îngreunează cercetările şi dacă datele medicale ar fi făcute publice ar putea să ducă la o inovaţie în domeniul medical.
La Tbilisi, pe 6 octombrie 2014, la Casa Scriitorilor din Georgia, are loc lansarea volumului de aforisme „Kvish Oazisebi” („Oaze de nisip”), semnat de binecunoscutul scriitorul român Valeriu Butulescu. Lucrarea, îngrijită de scriitorul Devi Berdzenishvili, a fost tipărită sub egida editurii Chubini, traducerea în limba georgiană fiind realizată de Natali Slepakova. La această acţiune şi-au anunţat prezenţa, alături de autorul român, scriitori şi jurnalişti, iubitori de literatură georgieni, dar şi ambasadorul României în Georgia.
Comedia „Război în bucătărie” („The Hundred-Foot Journey”) aduce pe marile ecrane, din 15 august 2014, povestea lui Hassan Kadam (interpretat de Manish Dayal), un geniu culinar din India, capabil să realizeze preparate impecabile, care intră în conflict cu Madame Mallory (interpretată de Helen Mirren).
„Wałęsa” („Wałęsa. Człowiek z nadziei”), filmul biografic despre Lech Wałęsa, în regia lui Andrzej Wajda, are premiera în România vineri, 30 mai 2014. Lungmetrajul reface traseul celebrului activist polonez, ulterior laureat al premiului Nobel pentru pace şi preşedinte al Poloniei, începând cu postura de electrician pe şantierul naval din Gdańsk în anii protestelor împotriva regimului comunist, până la înfiinţarea primei mişcări sindicale independente din Europa de Est, “Solidaritatea” (“Solidarność”).
Humanitas Fiction a publicat romanul „Mr Gwyn” de Alessandro Baricco.
În „Mr Gwyn„, apărut în Italia în 2011, Alessandro Baricco este acelaşi romancier strălucit care ne pune la încercare capacitatea de a privi lumea dincolo de învelişul ei cotidian. Cu pas sigur şi decis, el intră în simetriile secrete ale misteriosului său personaj, urmărind cu virtuozitate exemplară cărările pe care acesta le străbate, iar rezultatul este o bijuterie literară.
Nimic din „arsenalul” care l-a făcut celebru nu lipseşte în acest al optulea roman al lui Baricco: nici corespondenţele poetice, nici detaliile subtile şi nici personajele stranii. Acum însă, sub chipul enigmaticului scriitor londonez Jasper Gwyn, el pare să se pună în ecuaţie pe sine însuşi.
Jasper Gwyn, scriitor londonez de succes, autor de romane cu mare căutare la public, hotărăşte într-o bună zi că nu mai vrea să scrie şi, în pofida protestelor agentului său literar, anunţă că pune capăt frumoasei sale cariere. Cum însă inactivitatea în voia căreia se lasă e cât pe ce să-l coste sănătatea, iar ceea ce ştie cel mai bine să facă este totuşi să scrie, el îşi propune să trăiască din meseria de copist. Un copist aparte, căci nu copiază texte, ci oameni, cu alte cuvinte face la comandă portrete scrise, ca un pictor care desenează pe bani chipul unui trecător, la colţ de stradă. Îşi amenajează, aşadar, cu infinită grijă un atelier într-un cartier al Londrei şi se lasă absorbit de aventura înţelegerii sufletului omenesc, fiindcă pentru el a scrie portretul cuiva este, aşa cum spune, „un fel de a-l aduce acasă”, de a-l face să se regăsească. Numai că după zece portrete şi un scandal de presă, dispare, nu fără a lăsa totuşi în urmă mai multe semne care conturează o enigmă fără răspuns: cine este în fond personajul acesta purtător a nenumărate chipuri răsfrânte în jocul de oglinzi al romanului?
Încarc...
7 voturi